Și Isus a zis omului care avea mâna uscată: „Scoală-te și stai la mijloc!”
Marcu 3,3
În copilăria mea, primăvara a reprezentat provocarea focului. Terenul agricol trebuia curățat de resturile rămase din cultura anului trecut. Mai întâi foloseam sapa să secționăm tulpina de porumb, ulterior foloseam grebla să curățăm tot terenul de resturi. Cam pe la mijlocul câmpului se făceau grămezile ce urmau să fie arse. Cea mai dificilă sarcină era să găsesc ceva uscat. O aprindere bună garanta și un foc pe măsură.
Ceea ce se usucă arde bine. Părțile uscate din comportament sunt nefolositoare. Reprezintă materialul de combustie. O mână uscată înseamnă neputință. Fie te adaptezi neputinței, fie suferi durerea produsă. Ai varianta să simți cum te „arde” neputința sau să eviți această stare. Cum?
Isus i-a propus să evite condiția de uscare. L-a chemat în mijloc. L-a pus la vedere. Intervenția vindecătoare nu s-a făcut în umbră. Isus l-a provocat să fie exemplu pentru alții. Mâna vindecată poate face multe. Dar o poziție asumată și nobilă de transparență poate distruge toate uscăciunile din viața ta ascunsă.
Ai locuri aride în universul tău ascuns? Părți ale ființei tale „uscate” și nefolosite? Tu le cunoști! Fă un pas în față. Lasă-L pe Isus să facă vindecarea. Nu te ascunde între oameni. Asumă-ți o viață transparentă cu Isus. Toate părțile uscate pot fi readuse la viață prin Isus.
Roagă-te să renunți la tot ce este uscat în viața ta.
Provocare: Urmărește să duci o viață transparentă cu Isus.
