Nu vă înșelați: „Dumnezeu nu Se lasă să fie batjocorit.” Ce seamănă omul, aceea va și secera.
Galateni 6:7
Fiecare a trecut cel puțin o dată printr-o păcăleală. E parte din viața noastră, chit că nu suntem interesați să o evaluăm acum în sensul etic. Încăpățânarea noastră de a crede că prin metode ingenioase, uneori la limita moralei, putem evita rigorile necesare și în același timp să pozăm în oameni integri este o bombă cu ceas. Îți amintești de câte ori ai păcălit vigilența profesorilor sau învățătorilor cu încercarea de a copia? Poate nu ai fost prins, și asta te-a încurajat să mai faci și data următoare. Te-ai prezentat ca un tip/tipă corect/ă, înșelând cadrul didactic. E posibil să fi reușit. Însă…
Păcăleala este o formă de autosabotare. Ea ne afectează pe noi și relațiile noastre. S-ar putea să funcționeze mult timp, dar nu pentru totdeauna. Atunci când ești descoperit, caracterul tău suferă, iar relațiile tale sunt pulverizate. Nimeni nu vrea să se asocieze cu cineva care confundă păcăleala cu seriozitatea. Cu atât mai puțin Dumnezeu Tatăl.
Pavel este categoric. Dumnezeu nu Se va lăsa păcălit. Nu vei putea schimba printr-un joc de roluri realitatea despre tine. Nu poți acoperi prin acte religioase carențele din viață. Relația cu Dumnezeu se bazează pe onestitate. Acesta este Tatăl nostru ceresc. Principiul cauză-efect domină toată activitatea creației divine. Nu te lăsa vrăjit de ideea că Îl poți păcăli pe Dumnezeu.
Roagă-te să scapi de ispita fentei.
Provocare: Urmărește principiul cauză-efect împreună cu Dumnezeu în viața ta.
