Dar acolo unde este iertare de păcate, nu mai este nevoie de jertfă pentru păcat.
Evrei 10:18
Cele mai apăsătoare momente prin care a trebuit să trec nu au avut de-a face cu suferința fizică sau cu neajunsurile din viața personală. Au fost legate de clipele dure ale tăcerii. Vorbesc de tăcerea care se așterne după ce ai fost demascat pentru o faptă nesăbuită, un cuvânt spus cum nu trebuie, sau o atitudine grosolană care a atras după sine un deznodământ neplăcut. Consider aceste momente asemănătoare unui spin care te macină constant.
Îmi amintesc de mama, de momentele ei de suferință și de lecțiile de viață pe care mi le-a servit atunci când a decis să nu răspundă faptelor mele neplăcute. Of… ce cumplit! Să stai cu capul în pământ și să aștepți. Să aștepți glasul izbăvitor. Un cuvânt de la mama, ca un semn că ești iertat și totul a fost trecut în salonul uitării.
Mama știa să folosească tăcerea ca un preambul al iertării. Pregătea terenul pentru clipa izbăvitoare. De fiecare dată îmi oferea un moment de ieșire, iar iertarea devenea un moment de celebrare. O îmbrățișare, un pupic, un gest de tandrețe. Toate aveau rolul să marcheze clipa eliberatoare. Așa face Dumnezeu. Iartă. Este darul Lui pentru tine. O poate face, pentru că plata pentru iertare a fost achitată de Isus, pe Golgota. Ce minune poate fi mai mare decât darul iertării de la Dumnezeu!
Roagă-te și mulțumește lui Isus pentru darul iertării.
Provocare: Bucură-te de iertarea oferită de Isus.
