Câtă vreme am tăcut, mi se topeau oasele de gemetele mele necurmate.
Psalmii 32:3
Era o vară fierbinte. Eram împreună cu familia într-un parc de divertisment din Italia. Căutam un refugiu dominat de umbră. Uitându-mă după o astfel de protecție, am trecut prin fața unor oglinzi speciale. M-am oprit și am făcut semn familiei să intrăm. A fost o experiență inimaginabilă. În toate părțile erau oglinzi imense. În orice direcție, drumul era blocat de oglinzi. Am încercat să ne păstrăm cumpătul. Cu greu am trecut peste șoc. De fapt, ne-am găsit instantaneu în interiorul unui labirint. Partea cea mai neplăcută a fost marcată de neputința noastră de a controla mișcarea. Fără repere, nu mai puteam să înaintăm.
Într-o manieră mult mai subtilă, tăinuirea faptelor și tăcerea nevinovată atunci când știi ce ai făcut sau s-a făcut este extrem de dăunătoare sănătății psihice și relațiilor tale. Poate vei rezista un timp. Este posibil să lupți o perioadă. Într-un final, neputința de a controla totul te va proiecta într-o versiune de viață tensionată și haotică. Fără reazim, fără siguranță, mereu cu spaima că cineva va afla sau va ști ce ai făcut, remușcările te vor face să te chinui în ezitare și izolare. Tensiunea interioară îți va fura bucuria de a trăi. Toate aceste lucruri în final îți vor afecta inclusiv sănătatea. Nu te cuibări în labirintul tăinuirii. Mărturisește-I lui Dumnezeu totul.
Roagă-te să poți spune mereu cu sinceritate adevărul.
Provocare: Scapă de „minciunile” și frazele înșelătoare.
