În adevăr, când întristarea este după voia lui Dumnezeu, aduce o pocăință care duce la mântuire și de care cineva nu se căiește niciodată; pe când întristarea lumii aduce moartea.
2 Corinteni 7:10
Când faci un lucru, îți dorești să vezi utilitatea lui. Dacă lovești un cui, te vei uita să observi cum intră mai adânc. Fiecare acțiune se calculează în funcție de utilitatea sau inutilitatea ei. Nimeni nu își propune să facă activități care nu au nicio noimă.
Hai să facem un mic exercițiu! Ai nevoie de pantofi. Sigur, te vei îndrepta spre un raft cu pantofi. Ce vei căuta? Perechea care corespunde așteptărilor tale: culoare, mărime, design și măsură. După o probă necesară, te vei decide dacă rămân sau nu. Plătești și…
Dacă te rezumi doar la acest nivel, s-ar putea să te trezești cu o surpriză. Un bărbat a aplicat versiunea de mai sus. S-a trezit acasă după prima încălțare cu pantofii deteriorați. De ce? Pantofii erau din carton, erau pentru morți. La exterior erau perfecți și lucioși, dar materialul era perisabil, din carton.
Uneori, momentele de remușcare ce te vizează pot fi la fel de periculoase. Unele sunt utile, altele sunt din „carton”. Întristarea sau regretul după voia lui Dumnezeu seamănă viață. E drumul apropierii reale de Dumnezeu. Nu te liniști că merge orice. Nu! Adevăratul regret al sufletului respectă calitatea și nu se rezumă la înfățișare. Țintește întristarea utilă!
Roagă-te să nu fii păcălit de remușcări false.
Provocare: Învață pocăința reală cu Dumnezeu.
