După venirea lor, au adunat biserica și au istorisit tot ce făcuse Dumnezeu prin ei și cum deschisese neamurilor ușa credinței.
Faptele 14:27
Mi-ar plăcea să discutăm despre alte teme importante, dar subiectul credinței este capital. Credința este singura modalitate de a intra în universul infinit al lui Dumnezeu. Credința reduce toate strădaniile și încercările noastre la nivelul pâlniei. Peștele se zbate pe uscat, dar înoată atât de bine în apă. O mașină poate alerga atât de rapid pe șosele, dar nu are nicio șansă dacă ajunge în mare. Simetric, ne putem crede super-eroii timpului modern. La vârsta tinereții ne putem proiecta un univers aservit propriilor noastre înțelegeri, și totuși să nu ne mai putem mișca deloc din poziția în care suntem. Te întrebi de ce?
Vreau doar să-ți propun o privire sinceră introspectivă. Alergi întruna după extaz și împlinire. Consumi multă energie pentru oboseală vremelnică. Înveți mai mult sau mai puțin, cu speranța că vei reuși să faci ceva în viață. Dar… ratezi…, repet, ratezi punctele grele. Goliciunea interioară te macină, lumea ta fumegă și trăiești de azi pe mâine. Orizontul este întunecat și perspectivele, închise. Înțelegi? E vorba despre ușa credinței. Ea e pâlnia prin care poți trimite spre Dumnezeu capotările tale. Strânge-le cu atenție și intră pe această ușă. Ușa credinței te va ajuta să înțelegi ce a făcut Dumnezeu pentru tine.
Roagă-te să cultivi tot mai des credința în viața ta.
Provocare: Țintește mai sus. Întinde mâna prin credință spre Dumnezeu.
