Dragă prietene,
Pe măsură ce timpul trece, realizez următorul lucru: Dumnezeu nu numai că nu minte, dar orice cuvânt care iese din gura Lui este încercat și este un scut.
De la amănunte ce par nesemnificative până la sfaturi explicite sau chiar porunci, Dumnezeu a știut și știe ce zice. Și nu numai atât, dar devine evident că pot face din Cuvântul Lui Consilierul de care am nevoie, Prietenul și Mântuitorul meu.
Poți să Îl iei pe Dumnezeu în serios când e vorba de ce zice și ce face. E mai degrabă posibil să dispară cerul și pământul decât să nu se împlinească cuvintele Lui. Omul, pe de altă parte – tu, eu, alții – are uneori tentația de a da valoare vieții din perspectiva percepției sale, dar uită că mintea umană este limitată.
Ni se spune că, după potop, un grup de oameni au gândit astfel: Haidem să ne facem un nume, să evităm sfatul lui Dumnezeu. (Geneza 11). Ce este interesant este faptul că Dumnezeu ia cuvintele acestor oameni și spune: Îți voi face un nume mare. (Geneza 12:2)
Pe Dumnezeu nu Îl deranjează să-ți faci un nume. Problema este că pe acest drum sfidezi ce te-a învățat El; și influența are prețul ei destul de slab luat în calcul de noi.
Dar când omul vrea un nume, înseamnă implicit egoism, pe când atunci când Dumnezeu vrea, El spune: Vei fi o binecuvântare și toate familiile pământului vor fi binecuvântate în tine.
Dacă ești cineva, pentru cine ești? Pentru tine, pentru mândria ta că poți, pentru confortul financiar? Ce ai dorit tu pentru numele tău? Care e motivația înaintea Lui? Gândește-te bine.
Dumnezeu a zis: Am un plan pentru alții prin tine. Vei fi o binecuvântare. Ceilalți vor beneficia din chemarea pe care ți-o fac astăzi. Dar e inițiativa Mea, chemarea Mea. Iar cea mai sigură cale spre veșnicie este planul Lui pentru tine.
Cu prietenie, Daniel Bursuc
AMiCUS Iași
