Dragă prietene,
Cât de des te gândești la planurile tale de viitor? Cât de exacte și specifice sunt ele? Îți place să le gândești în detalii? Calculezi cu grijă toate șansele de reușită și încerci să știi mereu unde mai este ceva de îmbunătățit și unde pot merge lucrurile ca pe roate? Ei bine, nu ești singur. Mă bucur să spun că mulți dintre noi facem asta sau, cel puțin, spunem că o facem.
Sunt sigur că îți este familiar pasajul biblic din Ioan 5:2-9, în care ni se vorbește despre vindecarea făcută de Isus lângă scăldătoarea Betesda. Această scăldătoare era specială și foarte cunoscută pentru miracolele care se realizau acolo. Cam o dată pe an, prima persoană care se cobora în scăldătoare, într-o zi anume, se făcea bine. Vrei să te faci sănătos? a fost întrebarea pe care Isus i-a adresat-o omului bolnav de zeci de ani, care încă avea speranță la apa vindecătoare din scăldătoare.
Evident. El avea planul elaborat, cum, când și unde avea să devină sănătos. Doar ceva mai lipsea din această ecuație gândită meticulos: cineva care să-i dea o mână de ajutor. Atât. Restul era pus la punct.
Isus însă știa adevărul. Dar nu numai asta, ci cunoștea și inima omului. Isus știa că, în sufletul bolnavului, exista destulă credință încât să mute și munții, dacă i se oferea ocazia. Fără nicio avertizare, Isus Se apropie de el, îi testează credința și îi spune: Scoală-te, ridică-ți patul și umblă. (Matei 5:8)
Cum? Atât de simplu? Cu așa puțin efort? Cum rămâne cu planul meu?
Scump prieten, noi toți avem planuri. Uneori, nu vedem altă alternativă decât drumul trasat de noi, însă cât loc are Isus în planurile tale? Fii sigur că planul Său e mult mai bun decât orice am putea gândi noi!
Lasă loc pentru mai mult… lasă loc pentru Isus!
Cu prietenie, Ion Șeremet
AMiCUS Chișinău
