Dragă prietene,
Sunt o persoană care învață mai greu o anumită deprindere și același lucru s-a întâmplat și atunci când am învățat să conduc. După ce am obținut permisul de conducere, nu aveam deloc încredere în mine și în capacitatea mea de a conduce – mai ales când eram singură. De aceea, nu plecam niciodată cu mașina fără să-I cer lui Dumnezeu să mă protejeze. Dacă aș fi fost expertă în acest domeniu, poate că mi-ar mai fi scăpat din vedere rugăciunea și aș fi fost mai tentată să mă încred în propria capacitate…
Am privit mult timp acest lucru ca pe o slăbiciune și un impediment. Îmi doream să pot pleca cu mașina oricând doream fără să am acea teamă că poate nu mă voi descurca sau că mi se poate întâmpla ceva rău. Însă am realizat că aceasta a fost o lecție importantă pentru mine.
Când știi că ești slab într-un anumit domeniu, conștientizezi mult mai ușor dependența ta de Dumnezeu.
Fiecare dintre noi are un domeniu în care nu excelează, o slăbiciune, un țepuș, precum Pavel. Dar Dumnezeu a lăsat în noi și slăbiciuni, pentru a înțelege că nu trebuie să ne încredem în puterea noastră, ci în puterea Sa.
Şi El mi-a zis: „Harul Meu îţi este de ajuns, căci puterea Mea în slăbiciune este făcută desăvârşită.” Deci mă voi lăuda mult mai bucuros cu slăbiciunile mele, pentru ca puterea lui Hristos să rămână în mine. De aceea, simt plăcere în slăbiciuni, în defăimări, în nevoi, în prigoniri, în strâmtorări, pentru Hristos, căci când sunt slab, atunci sunt tare. (2 Corinteni 12:9-10)
Cu prietenie, Ramona Osiceanu
AMiCUS Craiova
