Dragă prietene,
Probabil îți trăiești viața uitând adesea că ar mai exista ceva după anii petrecuți aici, pe pământ. Toți uităm…
Privește-ți, te rog, încărcătorul de la telefon și imaginează-ți că cei 80-90 de ani, pe care să presupunem că îi vei trăi, sunt mufa de încărcare, iar restul cablului este tot viața ta, continuată în veșnicie. Este o reprezentare nesatisfăcătoare a realității, însă, privind în ansamblu, poți observa că nu există termen de comparație între viața aceasta și cea veșnică.
Indiferent ce greutăți și încercări are de dus un om pe pământ, ele vor părea infime în perspectiva veșniciei. Biblia spune că viața de aici este ca un abur, care se arată puțin, iar apoi dispare (Iacov 4:14).
Pentru că noi nu ne uităm la lucrurile care se văd, ci la cele ce nu se văd; căci lucrurile care se văd sunt trecătoare, pe când cele ce nu se văd sunt veșnice. (2 Corinteni 4:18)
Și dacă avem această perspectivă, dacă am primit această șansă la o viață dincolo de orice așteptări, oare nu merită să ,,ne sacrificăm” timpul sau plăcerile pentru a o avea? Într-adevăr, nu este ușor să te rupi de lumea în care trăiești, dar să privim către final. Suntem dispuși să facem cele mai mari sacrificii pentru performanță, statut, familie etc., dar, când vine vorba despre destinul nostru veșnic, oare de ce nu depunem tot efortul posibil?
Un motto care îmi place mult spune așa: Nu lua viața în serios – e trecătoare! Ia credința în serios – este veșnică!
Așadar, te invit să păstrezi în minte perspectiva veșniciei și să nu uiți că viața aceasta este doar începutul!
Cu prietenie, Diana Sofia Golea
AMiCUS Târgu Mureș