Dragă prietene,
Oare cum o mai duci? Ce ai mai făcut de când ne-am întâlnit ultima dată? Sau poate că nu ne-am întâlnit niciodată, deși inimile noastre au bătut în sincron. Tic, tac; sistolă, diastolă; contracție, relaxare – inima pompează sânge, iar sufletul tău, dragoste pentru semeni. Asemenea lui Isus, poate că te-ai dedicat lor întrutotul, deși uneori viața ta îți este într-o continuă sistolă.
Există momente în care fiecare inimă are nevoie de odihnă. În acele clipe de sistolă prelungită, când povara lumii pare prea grea, amintește-ți că nu ești singur. Isus a promis că va fi alături de noi până la sfârșitul veacurilor. El ne spune în Ieremia 31:25 – Căci voi sătura sufletul obosit și voi umple de veselie orice suflet mâhnit. Așadar, când simți că nu mai poți, lasă-L pe El la cârma vieții tale și vei primi tăria de a continua, de a iubi și de a sluji mai departe.
Rugăciunea este cheia care deschide ușile speranței. Nu contează cât de grea este povara ta, cât de adâncă este durerea. El este mereu acolo, gata să te asculte și să te ridice. Împărtășește-I toate gândurile, temerile și bucuriile tale. În comuniunea cu El vei găsi răspunsuri și o nouă perspectivă.
Nu uita că ești iubit și prețuit! Fiecare bătaie a inimii tale este o mărturie a iubirii divine care te înconjoară. Continuă să trăiești cu credință, speranță și dragoste, știind că ajutorul tău vine de Sus.
Prieten drag, cum o mai duci? Aștept să povestim, iar El te-așteaptă să-I șoptești din ale tale griji, chiar și cu lacrimi fierbinți.
Cu prietenie, Daria Duță
AMiCUS București
