Dragă prietene,
Anul trecut am fost chemat să vorbesc despre Dumnezeu în fața unui grup de tineri de altă confesiune decât a mea. Scopul seminarului era să răspund la întrebarea: De ce mai are sens să crezi în Dumnezeu în 2024?
Pregătisem o prezentare bine făcută și am început s-o prezint. Curând, mi-am dat seama că nu exista nicio conexiune între mine și ascultători. Mi-am amintit de un verset din Biblie, din Evanghelia după Marcu 10:21, care spune: Isus S-a uitat țintă la el, l-a iubit (…).
Am lăsat jos telecomanda de la videoproiector, am uitat de slide-uri și m-am apropiat de ei. Am început să fiu vulnerabil, să le vorbesc din viața mea și să le explic de ce eu, tânăr ca ei, am ales să cred în Dumnezeu. Situația s-a schimbat treptat, tinerii au început să se deschidă, au apărut zâmbete, lacrimi și împreună-simțire. Prelegerea s-a lungit, am trecut peste program, dar nimeni nu s-a supărat. Dimpotrivă. Și totul datorită faptului că am urmat exemplul lui Isus: am iubit și am ascultat cu inima înainte de a vorbi cu mintea.
Deseori, sunt tentat să vorbesc mult pentru a împărtăși cunoștințele mele, uitând să ascult și să mut focusul de la mine la celălalt. Până la urmă, asta înseamnă iubirea; la aceasta ne cheamă Isus.
Prietene, vreau să-ți dau un sfat prețios, pe care, dacă îl vei urma, chiar astăzi îți va aduce rod bogat. Înainte de a răspunde pripit, înainte de a te descuraja, înainte de a renunța sau de a te supăra, urmează exemplul lui Isus: uită-te la celălalt și iubește, ascultă cu tot interesul răspunsul și doar apoi vorbește. Rezultatul va fi cu siguranță diferit.
Cu prietenie, Daniel Terenteaca
AMiCUS București
