Dragă prietene,
Când eram micuță, toată familia mea știa că acolo unde era mama, fără nicio îndoială, eram și eu. Nu numai că eram în aceeași încăpere cu ea, ci eram lipită de ea.
Am crescut… iar acum nu mai sunt mereu lipită de mama, dar observ cu mare drag copilașii din jurul meu și dragostea pe care le-o poartă mămicilor lor. Încă din primele zile de viață, nu este o altă persoană în care ei să își găsească mai bine confortul decât mama lor.
Textul din Isaia 66:13 – Cum mângâie pe cineva mama sa, aşa vă voi mângâia Eu. – îmi place mult, fiindcă ne arată ce iubire ar trebui să avem față de Dumnezeu. Ne arată că El e gata să ne ofere tot confortul pe care îl oferă o mamă copilului ei, și chiar mult mai mult.
Poate uneori ne e greu să căutăm mângâiere la Dumnezeu – pe care nu Îl vedem. Dar dacă o mângâiere a mamei, care este om, ne alină suferința, cu cât mai mult ar face-o Dumnezeu, care El Însuşi a dat ființă iubirii? Hai să ne expunem astăzi iubirii lui Dumnezeu!
Cu prietenie, Daria Soare
AMiCUS Cluj
