Dragă prietene,
De curând, am fost să fac niște cumpărături, când am observat, în magazinul aglomerat, un copilaș care stătea singur, speriat, căutând parcă pe cineva. Mi-am pus multe întrebări în momentul în care l-am văzut, așa că m-am oprit să văd ce s-a întâmplat și pe cine caută. Din partea cealaltă a magazinului, un tată căuta disperat ceva. Mi-am dat seama imediat despre ce era vorba.
Într-un moment de neatenție, copilașul a dat drumul mâinii tatălui și s-a rătăcit. Când, în sfârșit, tatăl și-a zărit copilul, a alergat spre el și l-a îmbrățișat. Nu l-a certat că a plecat de lângă el. Pentru o secundă, a uitat de îngrijorarea lui. Pe chip i se putea citi bucuria, pentru că, după câteva minute bune de căutare, și-a găsit copilul teafăr.
Toată această experiență mi-a reamintit ce spune Dumnezeu în Deuteronomul 30:4 – Chiar dacă ai fi risipit până la cealaltă margine a cerului, chiar și de acolo te va strânge Domnul Dumnezeul tău, și acolo Se va duce să te caute. Oricât de mult am încerca uneori să fugim de Dumnezeu, nu ne putem ascunde de El, și oricât de pierduți ne-am simți, de fapt, El e acolo lângă noi, așteptându-ne să Îi dorim Prezența.
Cred că așa este Dumnezeu. Când plecăm de lângă El, Își ia timp să ne caute chiar și în cel mai ascuns loc de pe pământ. Și, când ne găsește, uită de toată îngrijorarea pe care I-am cauzat-o și ne asigură că ne iubește mai mult decât orice. Nu e minunat să avem un așa Tată?
Te îndemn azi să Îl lași pe Dumnezeu să te găsească și să te strângă în brațe!
Cu prietenie, Monica Nejloveanu
AMiCUS Sibiu
