Dragă prietene,
E posibil să fi simțit și tu ce înseamnă distanțarea spirituală de Dumnezeu… La un moment dat, prinsă în rutina vieții, m-am îndepărtat de El. Fugeam de Isus inconștient, nu mai simțeam nevoia comunicării cu El prin rugăciune, uitam de El în momentele de fericire și de bucurie ale vieții și nu Îl luam în calcul când îmi planificam viitorul. Curios este că această distanțare a potențat durerea pe care o simțeam când mă izbeam de probleme.
În momentele grele, când nu știam ce să fac, când eram copleșită de gânduri negre, când crizele și problemele mă înăbușeau, iar visurile se spulberau, îmi aminteam de Tatăl meu – sprijinul și puterea mea neclintită. Atunci, Îi ceream prezența și îmbrățișarea Sa îmi încălzea sufletul, iar vorbele-I pline de dragoste mă linișteau.
Diavolul ne pune la încercare în orice moment, fie în plânsete sau bucurii, în greutăți sau succese, în oboseală sau în clipele când suntem gata să cucerim munții. În astfel de situații, să nu uităm de Tata, care ne-a creat cu multă grijă, ne-a vegheat pe drumul vieții și ne-a scăpat de păcat, pentru a fi cu El în veșnicia cerurilor.
Domnul te-a iubit înainte de a te naște și are un plan unic și deosebit pentru tine. Biblia spune: Inima omului se gândește pe ce cale să meargă, dar Domnul îi îndreaptă pașii. (Proverbe 16:9) El îți șoptește cu multă milă: Te iubesc! El dorește ca astăzi să-I auzi chemarea și să-I accepți Prezența în viața ta.
Îndemn: Roagă-te să simți Duhul Sfânt, care te îndrumă pe calea vieții tale!
Cu prietenie, Anastasia Ușurelu
AMiCUS Bălți
