Devoțional zilnic

O credință care presupune mai puțin tăgăduiește caracterul creștin. Credința Evangheliei este una ale cărei putere și har sunt de origine divină. Atunci să facem evident că Domnul Hristos locuiește în noi.

Cât de greu este pentru ei să conștientizeze nevoia de rugăciune continuă, de pocăință sinceră, de a atinge din ce în ce mai mult desăvârșirea caracterului, care constituie sarea experienței creștine și dovada lucrării Duhului Sfânt asupra inimii.

Urmașii lui Hristos nu pot părăsi postul datoriei lor fără a trăda răspunderea sacră încredințată, fără a-și pune în pericol propria mântuire și pe cea a altor suflete. Trebuie să fiți credincioși față de lucrarea ce vi s-a încredințat, și nu să căutați ceva nou și straniu.

Egoismul și plăcerea după lucruri deșarte vor fi biruite în mod proporțional cu iubirea lui Hristos, care ne umple inimile și ne stăpânește viața; plăcerea noastră va fi de a sluji altora și de a face voia Domnului nostru, pe care sperăm să Îl vedem în curând.

Cei care calcă Legea, făcând fără efect poruncile lui Dumnezeu, aruncă ocară și acuzații asupra slujitorilor pe care Dumnezeu îi trimite pentru a le îndrepta relele. Ei hotărăsc să-i îndepărteze pe acești slujitori, să aducă la tăcere glasul lor pentru totdeauna, în loc de a părăsi acele păcate pentru care au fost mustrați de Dumnezeu.

Dumnezeu îi îndeamnă pe oameni să cerceteze Scripturile pentru a găsi dovezi care să susțină păzirea duminicii. Cei care cercetează cu dorința de a afla adevărul vor descoperi că în trecut s-au bizuit pe tradiție și că au acceptat o instituție a papalității.

Toți cei care iubesc și păzesc Sabatul și păstrează curăția instituției căsătoriei chiar prin acest lucru dovedesc că sunt prieteni ai oamenilor și prieteni ai lui Dumnezeu.

De la creație, fiecare precept al Legii fusese obligatoriu pentru omenire și aceasta a fost păzită de cei ce se temeau de Domnul. Învățătura potrivit căreia Legea lui Dumnezeu a fost desființată constituie una dintre invențiile lui Satana pentru a duce neamul omenesc la pieire.

În timp ce Noe rostea avertizarea cu privire la distrugerea în curând a acelei generații, ei aveau ocazia și privilegiul de a deveni înțelepți spre mântuire. Însă ei și-au predat mințile în stăpânirea lui Satana, și nu a lui Dumnezeu, iar acesta i-a înșelat așa cum i-a înșelat și pe primii noștri părinți.

În mijlocul batjocurii și disprețului popular, în mijlocul răutății și neascultării, Noe s-a distins prin integritatea și ascultarea sa neșovăielnică… El era din lume, însă nu era lumesc. Prin credincioșia sa neclintită față de cuvintele lui Dumnezeu, Noe a devenit obiectul disprețului și batjocurii.

Noe s-a ridicat cu noblețe în mijlocul unei lumi care Îl desconsidera pe Dumnezeu și se complăcea în tot felul de dezmățuri, ceea ce a condus la nelegiuiri și violență de tot felul… Ce spectacol pentru lume în timp ce Noe, prin ascultarea sa, stă conectat la Dumnezeu în contrast cu lumea!

Antediluvienii au refuzat să asculte cuvintele lui Noe şi și-au bătut joc de solia lui. În acea generație au trăit și oameni neprihăniți. Înainte de distrugerea lumii antediluviene, Enoh și-a adus cu hotărâre neclintită mărturia.