Ce fel de oameni ar trebui să fiţi voi, printr-o purtare sfântă şi evlavioasă, aşteptând şi grăbind venirea zilei lui Dumnezeu? (2 Petru 3:11,12)
Hristos i-a încredinţat bisericii o misiune sfântă. Fiecare membru trebuie să fie un canal prin care Dumnezeu să poate împărtăşi lumii comorile harului Său, bogăţiile nepătrunse ale lui Hristos. Nimic nu-Şi doreşte Mântuitorul mai mult decât slujitori care să reprezinte înaintea lumii Spiritul şi caracterul Său. De nimic nu are nevoie lumea mai mult decât de manifestarea prin oameni a iubirii Mântuitorului. Întreg cerul aşteaptă bărbaţi şi femei prin care Dumnezeu să poată descoperi puterea creştinismului.
Biserica este instrumentul lui Dumnezeu pentru vestirea adevărului, este împuternicită de El să facă o lucrare deosebită; şi, dacă îi este loială, dacă este ascultătoare de toate poruncile Sale, atunci va dăinui în ea măreţia harului divin. Dacă va fi credincioasă angajamentului ei, dacă îl va cinsti pe Domnul Dumnezeul lui Israel, atunci nu există putere care să-i stea împotrivă.
Râvna pentru Dumnezeu şi pentru cauza Sa i-a făcut pe ucenici să dea mărturie pentru Evanghelie cu mare putere. Oare nu ar trebui ca o asemenea râvnă să ne aprindă în inimi hotărârea de a spune povestea iubirii răscumpărătoare a lui Hristos, şi a Lui răstignit? Este privilegiul fiecărui creştin nu numai să aştepte, ci şi să grăbească venirea Mântuitorului.
Dacă biserica va îmbrăca haina neprihănirii lui Hristos, retrăgându-se din orice angajament faţă de lume, atunci înaintea ei stau zorile unei zile strălucite şi glorioase. Făgăduinţa lui Dumnezeu pentru ea va sta nezdruncinată pentru veşnicie. El o va face de o măreţie veşnică, o bucurie pentru multe generaţii. Adevărul va triumfa, trecând pe lângă cei care îl dispreţuiesc şi îl leapădă. Deşi uneori pare întârziat, progresul ei nu a fost împiedicat. Când mesajul Său întâmpină împotrivire, Dumnezeu îi dă noi puteri ca să poată exercita o mai mare influenţă. Înzestrată cu putere divină, ea îşi va croi drum printre cele mai puternice bariere şi va birui orice obstacol.
Ce L-a susţinut pe Fiul lui Dumnezeu în timpul vieţii Sale de trudă şi sacrificiu? El a văzut rezultatele muncii sufletului Său şi a fost mulţumit. Privind în veşnicie, El a văzut fericirea acelora care, prin umilinţa Sa, au primit iertare şi viaţă veşnică. Urechea Sa a prins strigătul de bucurie al celor răscumpăraţi. El i-a auzit pe cei mântuiţi cântând cântarea lui Moise şi a Mielului.
Faptele apostolilor, pp. 600-601