Dumnezeu, care este credincios, nu va îngădui să fiţi ispitiţi peste puterile voastre, ci, împreună cu ispita, a pregătit şi mijlocul să ieşiţi din ea. (1 Corinteni 10:13)
Noi n-ar trebui să ne prezentăm cererile înaintea lui Dumnezeu pentru a verifica dacă El îşi va împlini cuvântul, ci pentru că Şi-l va împlini; nu pentru a verifica dacă ne iubeşte, ci pentru că El ne iubeşte.
„Diavolul L-a dus apoi pe un munte foarte înalt… şi I-a zis: «Toate aceste lucruri Ţi le voi da Ţie, dacă Te vei arunca cu faţa la pământ şi Te vei închina mie.»”
Acesta a fost efortul suprem al lui Satana. El a folosit în acest efort toată forţa lui de atracţie. Era vraja şarpelui. El şi-a exercitat asupra lui Hristos puterea de a fascina, străduindu-se să-L determine să-i supună lui voinţa Sa. În slăbiciunea Sa, Hristos S-a prins de Dumnezeu. Natura divină a străfulgerat prin natura umană. Hristos a fost descoperit ca fiind Comandantul cerului, iar cuvintele Sale erau cuvintele unuia care are toată puterea. „Pleacă, Satano”, a spus El, „căci este scris: «Domnului, Dumnezeului tău, să te închini şi numai Lui să-I slujeşti.»”
Satana a pus la îndoială calitatea lui Isus de Fiu al lui Dumnezeu. În faptul că a fost respins subit, a avut dovada că nu putea fi contestată acea realitate. Nu avea putere să se împotrivească acestei porunci. Făcându-se mic de umilinţă şi furie, a fost forţat să se retragă din prezenţa Răscumpărătorului lumii. Victoria lui Hristos a fost completă, la fel ca eşecul lui Adam.
Hristos avea cunoştinţă de anii viitori îndelungaţi de conflict dintre fiinţele umane şi duşmanul lor ascuns. El este refugiul pentru toţi aceia care Îl cheamă când sunt asaltaţi de ispită. Ispita şi încercarea vor veni la noi toţi, dar nu avem de ce să fim biruiţi de vrăjmaş. Mântuitorul nostru a biruit pentru noi. Satana nu este invincibil. El îi înfruntă zi de zi pe oameni, încercând să câştige stăpânire asupra lor prin vicleniile lui. Puterea lui de a acuza este mare şi la acest capitol câştigă mai multe victorii decât la oricare altul. Hristos a fost ispitit ca să poată şti cum să ajute fiecare suflet ce avea aă fie ispitit după aceea. Ispita nu este păcat; păcatul stă în cedare. Pentru sufletul care-şi pune încrederea în Isus, ispita înseamnă victorie şi o putere mai mare.
Hristos este gata să-i ierte pe toţi cei care vin la El mărturisindu-şi păcatul… Slavă lui Dumnezeu, avem un Mare-Preot care are milă de slăbiciunile noastre, căci a fost ispitit în toate lucrurile ca şi noi!
Christ Triumphant, p. 218
