Pentru ei Mă rog. Nu Mă rog pentru lume, ci pentru aceia pe care Mi i-ai dat Tu, pentru că sunt ai Tăi. (Ioan 17:9)
Singura protecţie împotriva răului este locuirea lui Hristos în inimă prin credinţa în neprihănirea Lui. Ispita are putere asupra noastră din cauza egoismului care există în inimă. Dar, când contemplăm marea iubire a lui Dumnezeu, egoismul ni se înfăţişează în caracterul lui hidos şi respingător şi dorim să fie alungat din suflet. Pe măsură ce Duhul Sfânt Îl proslăveşte pe Hristos, inima noastră este sensibilizată şi cucerită, ispita îşi pierde puterea, iar harul lui Hristos ne transformă caracterul.
Hristos nu îi va abandona niciodată pe aceia pentru care a murit. Omul Îl poate părăsi şi poate fi copleşit de ispită, dar El nu Se va îndepărta niciodată de cel pe care l-a răscumpărat cu preţul vieţii Sale. Dacă ochii noştri spirituali s-ar deschide, am vedea sufletele plecate sub oprimare şi împovărate de întristare, apăsate ca un car sub greutatea snopilor şi aproape să moară din cauza descurajării. Am vedea îngerii venind repede în zbor în ajutorul celor ispitiţi, care stau ca pe marginea unei prăpăstii. Îngerii cerului resping cu putere oştirile răului care împresoară aceste suflete şi tot ei călăuzesc paşii acestor suflete spre temelia cea sigură. Luptele care au loc între cele două oştiri sunt tot atât de reale ca bătăliile dintre armatele de pe pământul acesta, iar destinul veşnic al tuturor depinde de deznodământul acestui conflict spiritual.
Cuvintele adresate lui Petru ne sunt adresate şi nouă: „Satana v-a cerut să vă cearnă ca grâul. Dar Eu M-am rugat… să nu se piardă credinţa ta” (Luca 22:31,32). Mulţumiri fie aduse lui Dumnezeu că nu suntem lăsaţi singuri! Acela care „atât de mult a iubit lumea, că a dat pe singurul Lui Fiu, pentru ca oricine crede în El să nu piară, ci să aibă viaţa veşnică” (Ioan 3:16) nu ne va lăsa singuri în lupta cu vrăjmaşul lui Dumnezeu şi al omului. „Iată”, zice El, „v-am dat putere să călcaţi peste şerpi şi peste scorpii şi peste toată puterea vrăjmaşului, şi nimic nu vă va putea vătăma” (Luca 10:19).
Trăiţi în legătură cu Hristos cel viu, iar El vă va ţine de mână cu putere şi nu vă va lăsa să cădeţi niciodată. Dacă veţi căuta să cunoaşteţi şi să credeţi în iubirea lui Dumnezeu faţă de voi, veţi fi în siguranţă; această iubire este o fortăreaţă de neînvins pentru toate atacurile şi amăgirile lui Satana.
Cugetări de pe Muntele Fericirilor, pp. 118-119
