Preaiubiţilor, nu vă miraţi de încercarea de foc din mijlocul vostru, care a venit peste voi ca să vă încerce, ca de ceva ciudat, care a dat peste voi. (1 Petru 4:12)
În această vreme de încercare, avem nevoie să ne încurajăm şi să ne mângâiem unii pe alţii. Ispitele lui Satana sunt mai mari acum decât au fost vreodată, căci el ştie că are puţină vreme şi că foarte curând fiecare caz va fi hotărât fie pentru viaţă, fie pentru moarte. Nu ne permitem acum să ne lăsăm copleşiţi de descurajare şi încercare; trebuie să suportăm toate necazurile şi să ne încredem cu totul în Atotputernicul Dumnezeu al lui Iacov. Domnul mi-a arătat că harul Său ne este suficient în toate încercările noastre. Şi, chiar dacă sunt mai mari decât au fost vreodată, dacă ne încredem cu totul în Dumnezeu, putem birui orice ispită şi putem ieşi victorioşi prin harul Său.
Dacă depăşim încercările şi obţinem victoria asupra ispitelor lui Satana, atunci suportăm încercarea credinţei noastre, care este mai scumpă decât aurul, şi suntem mai puternici şi mai bine pregătiţi s-o întâmpinăm pe următoarea. Dacă însă ne lăsăm copleşiţi şi cedăm ispitelor lui Satana, vom ajunge tot mai slabi şi nu vom mai obţine nicio răsplată pentru încercarea aceea şi nu vom fi atât de bine pregătiţi pentru următoarea. Vom ajunge astfel din ce în ce mai slabi, până când vom fi duşi în robie de Satana, ajungând la dispoziţia lui.
Trebuie să purtăm întreaga armură a lui Dumnezeu şi să fim gata în orice moment pentru o confruntare cu puterile întunericului. Când năvălesc ispitele şi încercările, să mergem la Dumnezeu şi să agonizăm împreună cu El în rugăciune. El nu ne va lăsa să plecăm cu sufletul pustiu, ci ne va da har şi tărie pentru a birui şi pentru a zdrobi puterea vrăjmaşului. O, dacă ar putea vedea toţi aceste lucruri în adevărata lor lumină şi dacă ar suferi greutăţile ca nişte buni soldaţi ai lui Isus! Atunci Israel ar înainta, tare în Dumnezeu şi în puterea tăriei Lui.
Dumnezeu mi-a arătat că le-a dat celor din poporul Său să bea o cupă amară pentru a-i curăţa şi a-i lămuri. Este o înghiţitură amară, iar ei o pot face încă şi mai amară prin cârtire, plângeri şi nemulţumiri. Dar cei care o primesc în felul acesta trebuie să mai soarbă o dată, căci prima nu a avut efectul dorit asupra inimii. Şi dacă nici a doua nu îşi face lucrarea, atunci ei trebuie să mai soarbă o dată şi încă o dată, până când se va vedea efectul dorit, altfel vor fi lăsaţi necuraţi, cu o inimă întinată. Am văzut că această cupă amară poate fi îndulcită prin răbdare, rezistenţă şi rugăciune şi că va avea efectul dorit asupra inimii celor care o primesc în acest mod, iar Dumnezeu va fi onorat şi slăvit.
Experienţe şi viziuni, pp. 46-47