Celui ce va birui îi voi da să şadă cu Mine pe scaunul Meu de domnie, după cum şi Eu am biruit şi am şezut cu Tatăl Meu pe scaunul Lui de domnie. (Apocalipsa 3:21)
Pentru bucuria care I-a fost aşezată înainte, Hristos a îndurat crucea, dispreţuind ruşinea, şi S-a aşezat o dată pentru totdeauna la dreapta lui Dumnezeu. El a murit pe cruce ca jertfa pentru lume, iar prin jertfa aceasta vine cea mai mare binecuvântare pe care o putea oferi Dumnezeu: darul Duhului Sfânt. Binecuvântarea aceasta este pentru toţi cei ce îl primesc pe Hristos. Lumea căzută este câmpul de luptă pentru cel mai mare conflict la care au fost vreodată martori universul ceresc şi puterile pământeşti. Ea a fost rânduită ca teatru al marii lupte dintre bine şi rău, dintre rai şi iad. Fiecare fiinţă umană îndeplineşte un rol în acest conflict. Nimeni nu poate sta pe teren neutru. Fiecare trebuie fie să-L accepte, fie să-L refuze pe Răscumpărătorul lumii. Toţi sunt martori fie pentru, fie contra lui Hristos. Hristos îi cheamă pe aceia care stau sub stindardul Său să ia parte la conflict împreună cu El ca soldaţi credincioşi, ca să poată moşteni cununa vieţii. Ei au fost adoptaţi ca fii şi fiice ale lui Dumnezeu. Hristos le-a lăsat făgăduinţa sigură că mare va fi răsplata în împărăţia cerurilor pentru aceia care sunt părtaşi la umilinţa şi suferinţa doar de dragul adevărului.
Crucea de pe Calvar contestă, şi în final va înfrânge, toate puterile pământeşti şi diabolice. Toată influenţa se adună şi pleacă de la cruce. Ea este marele centru de atracţie, fiindcă pe ea Hristos Şi-a dat viaţa pentru neamul omenesc. Jertfa aceasta a fost adusă cu scopul restaurării omenirii la perfecţiunea originală; da, şi chiar mai mult. A fost adusă pentru a ne oferi o totală transformare a caracterului, făcându-ne mai mult decât biruitori. Aceia care îl înving, prin puterea lui Hristos, pe marele vrăjmaş al lui Dumnezeu şi al omenirii, vor ocupa în curţile cereşti o poziţie mai înaltă decât îngerii care nu au căzut niciodată…
În planul lui Dumnezeu, noi trebuie să ne adăpăm din toate bogăţiile cerului. în vistieria resurselor divine, nimic nu este considerat prea de preţ pentru a însoţi marele dar al singurului Fiu al lui Dumnezeu. „Tuturor celor ce L-au primit, adică celor ce cred în Numele lui, le-a dat dreptul să se facă copii ai lui Dumnezeu.” Hristos a fost împuternicit să-i dea omenirii căzute suflarea de viaţă. Aceia care-L primesc nu vor flămânzi niciodată, nu vor înseta niciodată, pentru că nu poate exista bucurie mai mare decât aceea care se găseşte în Hristos.
General Conference Bulletin, trimestrul al 2-lea, 1899, p. 33
