Cine ascultă cuvintele Mele şi crede în Cel ce M-a trimis are viaţa veşnică. (Ioan 5:24)
Biblia este singura regulă de credinţă şi învăţătură. […] Cei care le prezintă altora cel mai solemn mesaj dat vreodată lumii ar trebui să-şi disciplineze mintea pentru a-i înţelege semnificaţia. Tema mântuirii va suporta studiul cel mai aprofundat şi adâncimea ei nu va fi niciodată pe deplin explorată. Nu trebuie să te temi că vei epuiza această minunată temă. Adapă-te cât poţi de mult din fântâna mântuirii. Du-te tu însuţi la fântână ca să poţi fi înviorat şi ca Isus să fie în tine un izvor de apă care să ţâşnească în viaţa veşnică. Numai adevărul şi religia Bibliei vor putea trece cu bine testul judecăţii. Noi nu trebuie să interpretăm Cuvântul lui Dumnezeu după cum ne place şi după interese lumeşti, ci să ne întrebăm în mod cinstit: „Ce vrei Tu să fac?” „Voi nu sunteţi ai voştri, căci aţi fost răscumpăraţi cu un preţ.” Şi cu ce preţ! Nu „cu lucruri pieritoare, ca argintul şi aurul…, ci cu sângele cel preţios al lui Hristos”. Când neamul omenesc a fost pierdut, Fiul lui Dumnezeu a spus: „Eu îi voi răscumpăra, voi deveni siguranţa şi înlocuitorul lor.” El a lăsat la o parte veşmântul Său împărătesc, Şi-a îmbrăcat divinitatea cu umanitate, S-a dat jos de pe tronul regesc, ca să poată ajunge până la cea mai de jos treaptă a nenorocirii şi ispitirii omeneşti, ca să poată ridica din nou natura noastră decăzută şi să facă posibil ca noi să devenim biruitori – fii şi fiice ale lui Dumnezeu, moştenitori ai împărăţiei veşnice. Să lăsăm noi atunci oare ca vreun lucru pământesc să ne îndepărteze de pe calea adevărului? Să nu verificăm noi orice învăţătură şi teorie şi să nu le supunem testului Cuvântului lui Dumnezeu?
Nu ar trebui să permitem ca vreun argument omenesc să ne abată de la cercetarea amănunţită a adevărului Bibliei. Părerile şi obiceiurile oamenilor nu trebuie primite ca fiind autoritate divină. Dumnezeu ne arată în Cuvântul Său care este toată datoria omului şi noi nu trebuie să ne lăsăm îndepărtaţi de la marele standard al neprihănirii. El L-a trimis pe unicul Lui Fiu ca să fie exemplul nostru şi ne-a poruncit să-L ascultăm şi să-L urmăm. Noi nu trebuie să ne lăsăm deviaţi de la adevăr, aşa cum este el în Isus, deoarece oamenii mari şi presupus buni îşi impun ideile mai presus de declaraţiile clare ale Cuvântului lui Dumnezeu.
Lucrarea lui Hristos este de a ne atrage de la ceea ce este fals şi imitaţie la ceea ce este adevărat şi autentic. „Cel care Mă urmează nu va umbla în întuneric, ci va avea lumina vieţii.”
Principiile fundamentale ale educaţiei creştine, pp. 126-128
