Am fost flămând şi Mi-aţi dat de mâncat; Mi-a fost sete şi Mi-aţi dat de băut; am fost străin şi M-aţi primit. (Matei 25:35)
Misiunea familiei se extinde dincolo de membrii acesteia. Căminul creştin trebuie să fie o lecţie vie care să ilustreze superioritatea adevăratelor principii de viaţă. O asemenea ilustraţie va fi o putere spre bine în lume. Influenţa unui adevărat cămin asupra inimilor şi vieţilor omeneşti este cu mult mai puternică decât orice predică. […]
Sunt mulţi oameni pentru care putem face din familiile noastre o binecuvântare. Întâlnirile noastre sociale nu ar trebui să fie guvernate de regulile obiceiului lumesc, ci de Duhul lui Hristos şi de învăţătura din Cuvântul Său. Israeliţii îi includeau în toate sărbătorile lor pe sărac, pe străin şi pe levit, care era atât ajutorul preotului la sanctuar, cât şi profesor de religie şi misionar. Aceştia erau priviţi ca oaspeţi ai poporului, cărora să li se arate ospitalitate în toate ocaziile de bucurie socială şi religioasă şi care să fie îngrijiţi cu bunătate în caz de boală sau de nevoie. Asemenea persoane ar trebui să fie binevenite în casele noastre. Cât de mult ar însemna o asemenea primire pentru înveselirea şi încurajarea asistentei medicale misionare sau profesorului, a mamei împovărate de griji care trudeşte din greu sau celor slabi şi în vârstă, care sunt deseori fără adăpost şi se luptă cu sărăcia şi cu multe descurajări!
„Când dai un prânz sau o cină, să nu chemi pe prietenii tăi, nici pe fraţii tăi, nici pe neamurile tale, nici pe vecinii bogaţi”, spune Hristos, „ca nu cumva să te cheme şi ei, la rândul lor, pe tine şi să iei astfel o răsplată pentru ce ai Scut. Ci, când dai o masă, cheamă pe săraci, pe schilozi, pe şchiopi, pe orbi. Şi va fi ferice de tine, pentru că ei n-au cu ce să-ţi răsplătească, dar ţi se va răsplăti la învierea celor neprihăniţi” (Luca 14:12-14).
Aceştia sunt oaspeţi a căror primire nu te va împovăra mult. Nu vei fi nevoit să le pregăteşti o trataţie sofisticată sau costisitoare. Nu va trebui să faci niciun efort pentru a te etala. Căldura unei întâmpinări prietenoase, un loc la gura sobei, un scaun la masa ta, privilegiul părtăşiei la binecuvântarea ceasului rugăciunii ar fi pentru mulţi dintre ei ca o licărire de cer.
Simpatiile noastre trebuie să se reverse peste graniţele eului şi ale perimetrului delimitat de zidurile familiei. Există ocazii preţioase pentru aceia care vor face din casele lor o binecuvântare pentru alţii. Influenţa socială este o putere minunată.
Divina vindecare, pp. 352-354
