Îi voi curăţi de toate nelegiuirile pe care le-au săvârşit împotriva Mea. (Ieremia 33:8)
Când rapoartele sunt deschise la judecată, viaţa celor care au crezut în Isus este examinată de Dumnezeu. Avocatul nostru prezintă cazurile fiecărei generaţii, succesiv, începând cu primii oameni care au trăit pe pământ şi încheind cu cei în viaţă. Fiecare nume este amintit, fiecare caz este cercetat în detaliu. Unele sunt acceptate, altele sunt respinse. Numele celor care au păcate rămase în rapoarte, păcate de care nu s-au pocăit şi deci nu sunt iertate, sunt şterse din cartea vieţii, iar raportul faptelor lor bune este şters din cartea de amintire a lui Dumnezeu. Domnul i-a spus lui Moise: „Pe cel ce a păcătuit împotriva Mea, pe acela îl voi şterge din cartea Mea” (Exodul 32:33). Iar profetul Ezechiel a declarat: „însă dacă cel neprihănit se abate de la neprihănirea lui şi săvârşeşte nelegiuirea…, toată neprihănirea lui va fi uitată” (Ezechiel 18:24).
În dreptul tuturor acelora care s-au pocăit cu adevărat de păcat şi au revendicat, prin credinţă, sângele lui Hristos, ca jertfa ispăşitoare, s-a scris „iertare” în cărţile din ceruri. Şi pentru că au devenit părtaşi la neprihănirea lui Hristos şi caracterul lor a fost găsit în acord cu Legea lui Dumnezeu, păcatele lor vor fi şterse, iar ei vor fi consideraţi demni de viaţa veşnică. Domnul declară prin profetul Isaia: „Eu, Eu îţi şterg fărădelegile, pentru Mine, şi nu-Mi voi mai aduce aminte de păcatele tale” (Isaia 43:25). Isus a spus: „Cel ce va birui va fi îmbrăcat astfel în haine albe. Nu-i voi şterge nicidecum numele din cartea vieţii şi voi mărturisi numele lui înaintea Tatălui Meu şi înaintea îngerilor Lui.” „De aceea, pe oricine Mă va mărturisi înaintea oamenilor, îl voi mărturisi şi Eu înaintea Tatălui Meu care este în ceruri; dar de oricine se va lepăda de Mine înaintea oamenilor, Mă voi lepăda şi Eu înaintea Tatălui Meu care este în ceruri” (Apocalipsa 3:5; Matei 10:32,33).
Nici cel mai profund interes manifestat de oameni faţă de deciziile tribunalelor pământeşti nu poate egala interesul arătat în curţile cereşti când numele scrise în cartea vieţii ajung să fie analizate înaintea Judecătorului întregului pământ. Mijlocitorul divin pledează ca toţi cei care au biruit prin credinţa în sângele Său să fie iertaţi de păcate, să fie readuşi în căminul din Eden şi să fie încoronaţi împreună-moştenitori cu El la „vechea stăpânire” (Mica 4:8).
Tragedia veacurilor, pp. 483-484
