Ieşi la drumuri şi la garduri şi, pe cei ce-i vei găsi, sileşte-i să intre ca să mi se umple casa. (Luca 14:23)
Nu este un lucru lipsit de importanţă acela de a fi creştin, de a-I aparţine lui Dumnezeu şi de a fi pe placul Lui. Domnul mi i-a arătat pe unii care mărturisesc adevărul prezent, dar ale căror vieţi nu corespund cu mărturisirea lor. Ei au standardul evlaviei extrem de scăzut şi sunt departe de sfinţenia biblică. Unii se angajează în conversaţii deşarte şi nepotrivite, în timp ce alţii cedează în faţa ispitei de a-şi înălţa eul. Nu ne putem aştepta ca, făcând tot ce dorim, satisfăcându-ne plăcerile egoiste, trăind ca cei din lume de fapt, să putem domni cu Hristos în slavă.
Trebuie să fim părtaşi cu Hristos la suferinţele Sale aici, dacă vrem să ne bucurăm de slava Sa în lumea cea nouă. Dacă vom căuta împlinirea propriului interes, cum să ne facem mai mult pe plac, în loc de a căuta să-I fim pe plac lui Dumnezeu şi să facem să înainteze preţioasa, dar suferinda Sa cauză, Îl vom dezonora pe Dumnezeu şi cauza pe care mărturisim că o iubim. Nu ne-a mai rămas decât puţin timp în care să lucrăm pentru Dumnezeu. Nimic nu ar trebui să fie prea scump pentru a-l jertfi în scopul salvării turmei risipite şi sfâşiate a lui Isus. Cei care fac acum un legământ cu Dumnezeu prin jertfă vor fi în curând strânşi şi duşi acasă, pentru a se bucura de o răsplată bogată şi a avea o nouă împărăţie în veci de veci.
O, haideţi să trăim cu totul pentru Domnul şi să arătăm, printr-o viaţă bine ordonată şi o conversaţie evlavioasă, că am fost cu Isus şi suntem urmaşii Săi blânzi şi smeriţi! Trebuie să lucrăm cât este încă ziuă, căci la venirea nopţii întunecate a necazului şi suferinţei va fi prea târziu să lucrăm pentru Dumnezeu. Isus Se află în templul Său sfânt şi va accepta acum jertfele noastre, rugăciunile şi mărturisirile greşelilor şi păcatelor noastre şi va ierta toate fărădelegile lui Israel, pentru a putea fi şterse înainte ca El să iasă din sanctuar. Când Isus părăseşte sanctuarul, cei care sunt sfinţi şi fără prihană se vor sfinţi şi vor trăi şi mai departe în neprihănire, căci toate păcatele lor vor fi şterse atunci şi ei vor fi pecetluiţi cu sigiliul viului Dumnezeu. Dar cei care sunt nedrepţi şi întinaţi vor fi nedrepţi şi se vor întina şi mai departe, căci atunci nu va mai fi un mare-preot în sanctuar, care să prezinte jertfele, mărturisirile şi rugăciunile lor înaintea scaunului de domnie al Tatălui. De aceea, ceea ce trebuie făcut pentru a salva sufletele de apropiata furtună a mâniei trebuie să fie înfăptuit înainte ca Isus să părăsească Sfânta Sfintelor, din sanctuarul ceresc.
Scrieri timpurii, pp. 47-48
