Acela care locuieşte în sanctuarul ceresc judecă drept. El are o simpatie mai mare faţă de poporul Său care se luptă cu ispitele într-o lume a păcatului, decât faţă de oastea îngerilor care înconjoară tronul Său.
Întregul cer manifestă cel mai mare interes faţă de această lume cât un fir de praf, deoarece Hristos a plătit un preţ infinit pentru sufletele locuitorilor ei. Răscumpărătorul lumii a legat pământul de cer prin legăturile fiinţelor inteligente, căci răscumpăraţii Domnului sunt aici. Fiinţele cereşti încă mai vizitează pământul, ca în zilele când umblau şi vorbeau cu Avraam şi cu Moise. În mijlocul activităţii intense din marile noastre oraşe, în mijlocul mulţimilor care se îngrămădesc pe străzi şi umplu târgurile – unde de dimineaţă şi până seara oamenii se comportă ca şi când afacerile, sportul şi plăcerile ar fi totul în viaţă, unde sunt atât de puţini care să contemple realităţile nevăzute – chiar şi aici. Cerul are încă veghetorii şi sfinţii Săi. Există fiinţe nevăzute care observă fiecare cuvânt şi fiecare faptă a oamenilor. În orice întâlnire de afaceri sau de distracţii, în orice adunare de închinare, sunt mai mulţi ascultători decât pot fi văzuţi cu ochiul normal. Uneori, fiinţele inteligente cereşti înlătură cortina care ascunde lumea nevăzută, astfel încât gândurile noastre să poată fi abătute de la agitaţia şi iureşul vieţii şi să luăm în considerare faptul că există martori nevăzuţi la tot ce spunem sau facem.
Trebuie să înţelegem mai bine misiunea vizitatorilor angelici. Ar fi bine să ne gândim că fiinţele cereşti conlucrează cu noi şi ne poartă de grijă în tot ce facem. Armate invizibile de lumină şi putere sunt alături de cei slabi şi umili, care cred şi invocă făgăduinţele lui Dumnezeu. Heruvimii, serafimii şi îngerii care excelează în putere – de zece mii de ori zece mii şi mii de mii – stau la dreapta Sa, „toţi duhuri slujitoare trimise să îndeplinească o slujbă pentru cei ce vor moşteni mântuirea” (Evrei 1:14).
Prin intermediul acestor mesageri îngereşti, se păstrează un raport fidel al cuvintelor şi faptelor tuturor oamenilor. Toate actele de cruzime sau de nedreptate faţă de cei din poporul lui Dumnezeu, toate câte au suferit din cauza celor ce fac răul, sunt înregistrate în ceruri.
Parabolele Domnului Hristos, pp. 176-177