Ale Lui, care ne iubeşte, care NE-A SPĂLAT DE PĂCATELE NOASTRE CU SÂNGELE SĂU şi a făcut din noi o împărăţie şi preoţi pentru Dumnezeu, Tatăl Său, ale Lui să fie slava şi puterea în vecii vecilor! Amin. (Apocalipsa 1:5-6)
Nu eram prea interesat de golf până când am împlinit 40 de ani. În acel an am vorbit la o conferinţă la care doi pastori m-au invitat să mă alătur lor pentru un joc pe o pistă din apropiere. Împrumutând un set de crose, am mers cu ei într-o zi de vară incredibil de caldă. Nu cu mult înainte, aflasem despre o regulă specială pe care cei mai mulţi pastori păreau să o aibă atunci când mergeau la golf. Unul dintre ei, Ben, trebuia să nimerească o gaură îngustă aflată pe un teren înconjurat de o pădure deasă. A lovit mingea cu capătul crosei sale, iar aceasta a zburat, fără să rănească pe nimeni, în pădure, fără să nimerească de fapt. Cu o privire de dezgust pe faţă, a spus: „Cred că am nevoie de un mulligan”.
Confuzia mea cu privire la acest termen nu a durat mult. A pus mâna în buzunar, a scos o altă minge şi s-a pregătit să lovească din nou ca şi cum prima lovitură nu s-ar fi întâmplat niciodată. Am aflat că mulligan este un fel de a doua şansă, o oportunitate de a face lucrurile din nou, de a le corecta. Într-o oarecare măsură, spre amuzamentul meu, pe măsură ce jocul continua, execuţia lui Ben devenea din ce în ce mai rea. În loc să apeleze foarte rar la câte un mulligan, a început să ceară unul după altul. Odată chiar a avut un mulligan, un „al doilea” mulligan şi un „al treilea” mulligan (le-am inventat pe loc) înainte să fie mulţumit de lovitura lui.
În timp ce un purist al golfului ar fi îngrozit de mine, mie mi se părea o uşurare să pot juca golf fără ca viaţa mea să atârne de fiecare balansare. Şansa ocazională de a o lua de la capăt elimina presiunea şi făcea jocul mai plăcut. Computerele au o trăsătură similară – tasta „undo”. Oricând îţi alunecă degetele şi atingi o tastă care strică tot şi nu ai nicio idee ce s-a întâmplat sau cum s-o repari, doar apeşi tasta „Undo” şi totul revine la modul în care era înainte de greşeală.
Analogiile nu sunt perfecte, dar ceva în genul unui mulligan ţi se întâmplă atunci când te predai lui Isus. Ai şansa să o iei de la capăt, să scapi de greşelile şi poverile trecutului. Sângele lui Isus ne spală de păcat. Moartea Lui face posibil ca noi să rupem lanţurile trecutului, să avem un nou început, să fim iertaţi. Sângele lui Isus ne scapă şi de teamă – teama că vom face ceva ce ne va face să nu fim acceptaţi de El. Teama că noi, atingându-ne cel mai înalt potenţial, nu vom fi niciodată suficient de buni. Nu ştiu cum eşti tu, dar mie chiar mi-ar folosi un mulligan din când în când.
Doamne, îţi mulţumesc că nu mai sunt un prizonier al trecutului, că păcatele mele pot fi iertate, că o pot lua de la capăt încă o dată astăzi. Ajută-mă să îmi aduc toate păcatele şi neputinţele la Isus, ca să fie spălate în sângele Lui! Dă-mi sentimentul libertăţii care vine din a fi împăcat cu Dumnezeu!
