Articolul precedentCredinţa lui Noe
    Articolul următorAm scos un demon

    În ostrovul care se cheamă Patmos

    Eu, Ioan, fratele vostru, care sunt părtaş cu voi la NECAZ, la împărăţie şi la răbdarea în Isus Hristos, MĂ AFLAM ÎN OSTROVUL CARE SE CHEAMĂ PATMOS, din pricina Cuvântului lui Dumnezeu şi din pricina mărturiei lui Isus Hristos. (Apocalipsa 1:9)

    M-am născut în partea nordică a Manhattanului de Est când zona era săracă.

    Am crescut într-o suburbie din apropiere şi am mers la biserică în Manhattan. Dacă poţi conduce în New York, o poţi face oriunde. Mi se părea destul de amuzant când veneau oameni în vizită din alte părţi ale ţării şi îngheţau de groază când conduceam intr-un ritm ameţitor, şerpuind printre maşini. Eram sigur că abilităţile mele de a conduce erau superioare celor ale oricui învăţase să conducă în alte părţi.

    Dar pe măsură ce am înaintat în vârstă, Dumnezeu mi-a oferit oportunităţi să călătoresc şi să descopăr că încrederea în mine ca şofer se baza pe o experienţă destul de mărginită. În timp ce şoferii din New York City sunt rapizi şi adeseori necugetaţi, nu sunt nici pe departe la fel de buni ca cei din Paris sau Roma. Şi în privinţa tupeului pur, nimeni nu se poate compara cu şoferii de taxi din Caracas, Venezuela.

    Dar pentru mine, cele mai provocatoare locuri pentru a conduce o maşină sunt fostele ţări britanice din emisfera sudică, precum Australia, Noua Zeelandă şi Africa de Sud. Nu numai că oamenii conduc pe partea stângă acolo, dar şoferul stă pe locul din dreapta şi schimbă vitezele cu mâna stângă! În sensul giratoriu, în loc ca toţi să se oprească la o intersecţie, în asemenea ţări maşinile participă la un carusel gratis pentru toţi care te absoarbe şi apoi te aruncă altundeva, uneori în direcţia corectă! În timp ce mă gândeam că a conduce în asemenea locuri era o mare distracţie, am făcut o mulţime de mişcări prosteşti pe drum, care mi-au umilit încrederea new-yorkeză.

    Când Ioan a primit viziunea pe Patmos, el nu era în mediul lui obişnuit. Era departe de rutinele confortabile ale trecutului său. Iar schimbările din viaţa lui includeau experienţe pe care el le-a numit „necaz”. Dar oricât de dificilă era pentru el viaţa pe Patmos, ştia că Dumnezeu l-a adus acolo.

    Când viaţa este o rutină, este uşor să avem impresia că deţinem controlul, de parcă am putea face faţă oricărei situaţii care ar urma. S-ar putea să ne pierdem repede simţământul dependenţei de Dumnezeu. Aşa că uneori Dumnezeu ne îndepărtează de activităţile noastre obişnuite şi ne pune în locuri unde trebuie să depindem în totalitate de El. Apropiindu-se de sfârşitul timpului, cei care îl urmează pe Dumnezeu se vor găsi puşi în locuri noi şi în circumstanţe provocatoare. Drept rezultat, ei vor ajunge să se bazeze pe El mai mult, cu totul, ca niciodată înainte.

    Doamne, ajută-mă să îmi amintesc de Tine în vremurile uşoare şi prospere. Adu-mi experienţe care să mă pregătească pentru orice va urma şi care să mă păstreze în umilinţă, dependent de Tine!

    În ostrovul care se cheamă Patmos - 2017. Când viaţa este o rutină, este uşor să avem impresia că deţinem controlul, de parcă am putea face faţă oricărei situaţii care ar urma. S-ar putea să ne pierdem repede simţământul dependenţei de Dumnezeu. Aşa că uneori Dumnezeu ne îndepărtează de activităţile noastre obişnuite şi ne pune în locuri unde trebuie să depindem în totalitate de El.
    Moris Venden
    Moris Venden, în cartea „Nici o zi fără Isus” Îl prezintă pe Mântuitorul nostru într-un fel care poate determina o schimbare totală a vieții. Este o soluție foarte bună pentru cei care își drămuiesc foarte bine timpul, nu ca un substitut al legăturii, ci ca o rampă de lansare spre o legătură cu Dumnezeu.

    Din aceeași categorie

    În căutarea luminii

    Doamne, celor care stau în întuneric, tineri și vârstnici, Te rugăm să le arăți lumina Ta! PROVOCARE: Deschide-I azi lui Dumnezeu și lasă-te purtat de lumina Sa!

    Cât mai devreme!

    Doamne, ajută-ne ca împreună – copii, părinți și bunici – să-Ți oferim cel mai bun moment al zilei! PROVOCARE: Pune deoparte un timp de calitate pe care să îl petreci cu Dumnezeu! Fă lucrul acesta în mod regulat în următoarea săptămână!

    Unde păstrezi poruncile?

    Doamne, ajută-mă să Te ascult și să Te cred pe cuvânt! Doamne, pune un zid de protecție în jurul copiilor și tinerilor care sunt în jurul nostru! PROVOCARE: Oprește-te câteva clipe și caută să răspunzi la următoarea întrebare: Sunt poruncile Domnului și în inima ta?

    Un dar de calitate

    Ai oferit totul? Roagă-L acum pe Tatăl ceresc să facă din inima Ta una perfectă pentru Împărăția Sa! PROVOCARE: Lumea mai are încă multe de văzut la tine, pentru că Îl iubești pe Dumnezeu „cu toată inima ta, cu tot sufletul tău și cu toată puterea ta”, nu-i așa?

    Publicate astăzi

    Răzbunare sau iertare

    Să nu te răzbuni, și să nu ții necaz pe copiii poporului tău. Să iubești...

    Prima jucărie

    Nimic din ceea ce vine de la Dumnezeu nu este banal sau inutil, nimic nu este la întâmplare. Fii atent la ceea ce îți va oferi astăzi! În primul rând, exprimă-ți recunoștința, apoi împărtășește cu cineva ceea ce ai primit.

    Nu ești singură

    L-am auzit pe Dumnezeu care spunea: „Totuși, Cynthia, am fost cu tine toată ziua!” În acel moment m-am ridicat, am plecat de la școală, am intrat în mașină și am condus spre casă cu bucurie. Mulțumesc, Isuse, că ai fost cu mine toată ziua și că mereu ești alături de mine!

    Nu văd decât ceva bun în ei

    Să ne aşezăm astăzi în mâinile lui Dumnezeu, astfel încât El să ne dea înţelegerea şi înţelepciunea de a nu îi judeca pe alţii, pentru că, dacă facem aşa ceva, e foarte posibil ca problema respectivă să fie la noi.
    casino -

    bayşanslı

    - pinbahis