Articolul precedentDar bunicul?
    Articolul următorLegătura minte – corp

    Muntele uriaș al rugăciunii

    „De aceea și noi, din ziua când am auzit aceste lucruri, nu încetăm să ne rugăm pentru voi.” Coloseni 1,9.

    Dacă vreodată în viața ta ai auzit pe cineva spunându-ți: „Mă rog pentru tine și mă voi ruga și în continuare”, nu vei uita cu ușurință. Cred în puterea rugăciunii, și cred că ea este un munte uriaș care ne păzește de cădere. Dacă aș vrea să fiu pierdut, ar trebui să uit toate acele momente când, fiind copil, dădeam buzna în biroul tatălui meu, în timpul zilei sau seara, și-l găseam pe genunchi. Știam cel puțin o persoană pentru care se ruga. Eu! Am citit despre un om care se numea Petru. Isus i-a zis: „Satana v-a cerut să vă cearnă ca grâul. Dar Eu M-am rugat pentru tine, ca să nu se piardă credința ta.” Deodată, pe când Petru blestema și se jura, acele cuvinte i-au revenit în memorie. „M-am rugat pentru tine.”

    Am avut odată o discuție lungă la o adunare din timpul săptămânii, încercând să ne dăm seama dacă rugăciunea este efectivă și felul în care acționează ea. Până la urmă ne-am zis: „Haideți să ne rugăm. Să ne rugăm pentru acest caz de nerezolvat. S-a întâmplat că în acea zi mi-a fost dat să văd un misionar reîntors din misiune care s-a descurajat, a venit acasă și a renunțat la credința în Dumnezeu, la biserică, la tot. El și familia sa erau plini de amărăciune și toată lumea știa aceasta. Pe când plecam, el a zis: „Să nu te rogi pentru noi!” Numele lui îmi era mereu în minte în timpul adunării din seara aceea. Am amintit numele lui. Mai multă lume îi cunoștea. Am fost cu toții de acord că nu am fi putut găsi un caz mai greu de rezolvat decât acesta. Ne-am hotărât să ne rugăm în acea lună în fiecare zi acasă la noi, iar miercurea seara împreună, pentru cazul familiei lui. În săptămâna care a urmat casa lui a fost arsă. La ora de rugăciune am întrebat: „Fraților, pentru ce v-ați rugat voi, de fapt?” Ne-am rugat din nou. În săptămâna care a urmat, acel frate a suferit o importantă pierdere materială în cadrul afacerilor sale. Am aflat despre aceasta din ziar. Noi continuam să ne rugăm. Nu înțelegeam ce se întîmpla. Cel rău? Dumnezeu? Cine? Ceea ce s-a întâmplat a fost că la sfârșitul lunii, în ultimul Sabat, pe când începea serviciul de închinare, misionarul împreună cu familia lui a venit la adunare.

    Trebuie să ne rugăm mai mult. Credeți aceasta? Trebuie s-o facem. Rugăciunile celor care ne iubesc constituie un munte uriaș care nu ne lasă să fim pierduți.

    Muntele uriaș al rugăciunii - 2017. Trebuie să ne rugăm mai mult. Credeți aceasta? Trebuie s-o facem. Rugăciunile celor care ne iubesc constituie un munte uriaș care nu ne lasă să fim pierduți.
    Moris Venden
    Moris Venden, în cartea „Nici o zi fără Isus” Îl prezintă pe Mântuitorul nostru într-un fel care poate determina o schimbare totală a vieții. Este o soluție foarte bună pentru cei care își drămuiesc foarte bine timpul, nu ca un substitut al legăturii, ci ca o rampă de lansare spre o legătură cu Dumnezeu.

    Din aceeași categorie

    Slujind continuu

    PROVOCARE: Gândește-te cum i-ai putea implica în slujire pe copiii tăi sau pe copiii din biserica ta! Fă un plan ca, în locul în care ești, micuțul Samuel să poată sluji împreună cu tine!

    O apă limpede

    Doamne, ajută-mă să port lumina Ta pentru semenii mei astăzi și în fiecare zi! PROVOCARE: Ia-ți timp să meditezi la viața ta așa cum este ea reflectată în cei din jurul tău!

    Fața Lui și fața mea

    PROVOCARE: Cu siguranță că printre rudele tale sunt și persoane care încă nu Îl cunosc pe Dumnezeu. Ia-ți timp astăzi să te rogi pentru ele! Dacă ai ocazia, spune-le că Dumnezeu abia așteaptă să le vadă acasă!

    Două vieți și o istorie

    PROVOCARE: Fă un plan ca luna aceasta să ai o zi specială de post și rugăciune pentru a te apropia mai mult de Dumnezeu și pentru a mijloci pentru cei din familia ta!

    Publicate astăzi

    Porunca a cincea

    Nici măcar părinții nu sunt veșnici, vor pleca la odihna lor mai devreme sau mai târziu. Dacă ar fi mult să considerăm că le datorăm viața, le datorăm măcar grija și preocuparea pe care ni le-au oferit, atât cât s-au priceput ei, în pruncia noastră. Acum, cât încă este posibil, avem șansa să le ascultăm sfaturile sau rugămințile; acum putem să le aducem simple mulțumiri și să-i convingem că suntem bine, că ne gândim la ei și că sunt valoroși în ochii noștri. Cel mai important lucru pentru un părinte este acela de a-și ști copilul fericit.

    Dă-te la o parte!

    Am învățat că la vârsta ei eu îi pot fi doar prietenă, în niciun caz și conștiință. Dar cel mai mult am învățat să mă rog cu insistență și să mă dau la o parte din drum pentru ca Domnul să lucreze.

    În luptă, dar nu disperaţi

    Gândeşte-te la cunoscuta zicală: „Când Dumnezeu închide uşa, tot El deschide o fereastră”, care exprimă într-un mod informal gândul principal de astăzi. Dumnezeu mi ne lasă niciodată să ajungem la limită. Doar aşteaptă-L în credinţă pe Iahve şi îţi vei redobândi speranţa.

    Slujind continuu

    PROVOCARE: Gândește-te cum i-ai putea implica în slujire pe copiii tăi sau pe copiii din biserica ta! Fă un plan ca, în locul în care ești, micuțul Samuel să poată sluji împreună cu tine!

    Sátán mesteri csalásai

    „A titkok az Úréi, a mi Istenünkéi; a kinyilatkoztatott dolgok pedig a mieink és a...