Articolul precedentApa amară
    Articolul următorPoţi alege viaţa sau moartea

    Mana de ieri nu mai este bună și astăzi

    „Astfel, în toate dimineţile, fiecare strângea cât îi trebuia pentru hrană; şi, când venea căldura soarelui, se topea” Exod 16:21

    Copiii lui Israel au urmat îndemnul lui Moise strângând zilnic mana, pâinea cerească, potrivit cu nevoile lor personale. Şi Moise le-a zis: „Nimeni să nu lase ceva din ea până a doua zi dimineaţă”. Oare ce putem învăţa de aici pentru a îmbunătăţi viaţa noastră devoţională?

    Aş vrea să vă sugerez că unul din motivele pentru care oamenii au greutăţi în trăirea lor creştină este că ei încearcă să se sprijinească astăzi pe ceva care s-a petrecut ieri. Nu merge. Viaţa creştină se bazează pe principiul troleibuzului şi nu pe principiul bateriei! Noi nu putem stoca religie.

    Unii israeliţi n-au urmat sfatul lui Moise şi, lăsând mană pentru a doua zi, au văzut că „a făcut viermi şi s-a împuţit”. Este oare posibil ca aşa ceva să se petrecă şi în viaţa de credinţă?

    Experienţa de ieri nu mai este îndestulătoare pentru astăzi. Aici au căzut mulţi creştini. Ei au auzit că o viaţă de consacrare, de devoţiune, de legătură cu Dumnezeu, este foarte importantă. Ei „încearcă” pentru o zi sau două, apoi sar peste o săptămână întreagă, apoi se apucă din nou pentru o vreme. Ei încep şi apoi se lasă. Iar încep, iar se lasă. Apoi trag concluzia: „Nu merge.” Normal că nu merge! Este posibil să fii destul de religios ca să te simţi mizerabil dar nu îndeajuns pentru o legătură corespunzătoare cu Dumnezeu.

    Statornicia este foarte importantă în problema comuniunii zilnice cu Dumnezeu. Isus a zis: „Dacă voieşte cineva să vină după Mine, să se lepede de sine, să-şi ia crucea în fiecare zi, şi să Mă urmeze” (Luca 9:23).

    Aşadar copiii lui Israel adunau mană „în toate dimineţile, fiecare strângea cât îi trebuia pentru hrană; şi, când venea căldura soarelui, se topea.” Ţi s-a întâmplat ca viaţa ta devoţională să se reducă la o scurtă rugăciune pe care s-o rosteşti seara înainte de a cădea în pat? Mulţi au descoperit că atunci când în loc de a studia şi a se ruga seara, au făcut aceasta dimineaţa, o importantă schimbare a avut loc în viaţa lor. Rugăciunea lor nu a mai fost: „Doamne, iartă păcatele şi neputinţa mea” ci ea a devenit un timp de reală comuniune şi părtăşie cu Cerul. Ia-ţi timp la începutul fiecărei zile pentru a-L căuta pe Isus prin studiul Cuvântului Său şi prin rugăciune.

    Mana de ieri nu mai este bună și astăzi - 2017. Mulţi au descoperit că atunci când în loc de a studia şi a se ruga seara, au făcut aceasta dimineaţa, o importantă schimbare a avut loc în viaţa lor. Ia-ţi timp la începutul fiecărei zile pentru a-L căuta pe Isus prin studiul Cuvântului Său şi prin rugăciune.
    Moris Venden
    Moris Venden, în cartea „Nici o zi fără Isus” Îl prezintă pe Mântuitorul nostru într-un fel care poate determina o schimbare totală a vieții. Este o soluție foarte bună pentru cei care își drămuiesc foarte bine timpul, nu ca un substitut al legăturii, ci ca o rampă de lansare spre o legătură cu Dumnezeu.

    Din aceeași categorie

    Slujind continuu

    PROVOCARE: Gândește-te cum i-ai putea implica în slujire pe copiii tăi sau pe copiii din biserica ta! Fă un plan ca, în locul în care ești, micuțul Samuel să poată sluji împreună cu tine!

    O apă limpede

    Doamne, ajută-mă să port lumina Ta pentru semenii mei astăzi și în fiecare zi! PROVOCARE: Ia-ți timp să meditezi la viața ta așa cum este ea reflectată în cei din jurul tău!

    Fața Lui și fața mea

    PROVOCARE: Cu siguranță că printre rudele tale sunt și persoane care încă nu Îl cunosc pe Dumnezeu. Ia-ți timp astăzi să te rogi pentru ele! Dacă ai ocazia, spune-le că Dumnezeu abia așteaptă să le vadă acasă!

    Două vieți și o istorie

    PROVOCARE: Fă un plan ca luna aceasta să ai o zi specială de post și rugăciune pentru a te apropia mai mult de Dumnezeu și pentru a mijloci pentru cei din familia ta!

    Publicate astăzi

    Porunca a cincea

    Nici măcar părinții nu sunt veșnici, vor pleca la odihna lor mai devreme sau mai târziu. Dacă ar fi mult să considerăm că le datorăm viața, le datorăm măcar grija și preocuparea pe care ni le-au oferit, atât cât s-au priceput ei, în pruncia noastră. Acum, cât încă este posibil, avem șansa să le ascultăm sfaturile sau rugămințile; acum putem să le aducem simple mulțumiri și să-i convingem că suntem bine, că ne gândim la ei și că sunt valoroși în ochii noștri. Cel mai important lucru pentru un părinte este acela de a-și ști copilul fericit.

    Dă-te la o parte!

    Am învățat că la vârsta ei eu îi pot fi doar prietenă, în niciun caz și conștiință. Dar cel mai mult am învățat să mă rog cu insistență și să mă dau la o parte din drum pentru ca Domnul să lucreze.

    În luptă, dar nu disperaţi

    Gândeşte-te la cunoscuta zicală: „Când Dumnezeu închide uşa, tot El deschide o fereastră”, care exprimă într-un mod informal gândul principal de astăzi. Dumnezeu mi ne lasă niciodată să ajungem la limită. Doar aşteaptă-L în credinţă pe Iahve şi îţi vei redobândi speranţa.

    Slujind continuu

    PROVOCARE: Gândește-te cum i-ai putea implica în slujire pe copiii tăi sau pe copiii din biserica ta! Fă un plan ca, în locul în care ești, micuțul Samuel să poată sluji împreună cu tine!

    Sátán mesteri csalásai

    „A titkok az Úréi, a mi Istenünkéi; a kinyilatkoztatott dolgok pedig a mieink és a...