Nu face planuri de unul singur

„Nu stă în puterea omului, când umblă, să-şi îndrepte paşii spre ţintă.” Ieremia 10:23

V-aţi gândit vreodată cât a depins Isus, în viaţa Lui de pe acest pământ, de legătura Lui cu Tatăl? „Isus nu a făcut nici măcar un singur plan după propria Lui voinţă. El a acceptat planul făcut de Dumnezeu pentru El, şi zi de zi Dumnezeu îi dezvăluia planurile Sale. Tot aşa ar trebui să depindem şi noi de Dumnezeu astfel ca întreaga noastră viaţă să nu fie nimic altceva decât împlinirea voinţei Lui în noi. El va conduce paşii noştri numai în măsura în care noi îi predăm Lui voinţa noastră.” Divina vindecare, p. 479.

Dacă Isus primea zilnic indicaţii de la Tatăl despre ceea ce trebuia să înfăptuiască, aceasta trebuie că se petrecea dimineaţa! Ar fi fost ridicol ca la sfârşitul zilei Isus să vină la Tatăl şi să-I spună, „Ce planuri ai astăzi pentru Mine Tată?”

Nu crezi că ar fi minunat ca să fii atât de aproape de Dumnezeu încât El să-ţi poată comunica planurile Sale pentru tine în fiecare zi? Aceasta nu înseamnă ca tu să nu mai faci nici un plan. Ci, dacă ai făcut un anume plan, să fii dispus să-L laşi pe Dumnezeu să întrerupă planurile tale dacă El consideră lucrul acesta ca fiind necesar. „Consacră-te lui Dumnezeu în fiecare dimineaţă; aceasta să fie prima grijă a zilei. Rugăciunea ta să fie: „Doamne, vreau să fiu al Tău pe deplin. Depun toate planurile mele la picioarele Tale. Foloseşte-mă astăzi în serviciul Tău. Rămâi cu mine şi fă ca toată datoria mea să fie împlinită prin Tine”. Acesta să fie un obiectiv al fiecărei zile. Predă-te lui Dumnezeu în fiecare dimineaţă pentru ziua respectivă. Încredinţează-I Lui toate planurile tale, şi roagă-L ca ele să fie împlinite sau abandonate potrivit cu hotărârile providenţei Sale. Făcând aşa tu poţi preda viaţa ta în fiecare zi în mâinile lui Dumnezeu, şi ea să fie astfel modelată tot mai mult şi mai mult după viaţa lui Hristos.” – Calea către Hristos, pagina 70.

Asemănându-ne tot mai mult lui Hristos, noi vom deveni tot mai capabili de a discerne căile Sale, astfel ca planurile noastre să fie în tot mai deplin acord cu cele ale lui Dumnezeu, şi tot mai puţin nişte simple planuri omeneşti. Timpul petrecut în devoţiune nu este pentru a se poate spune că ne-am îndeplinit o datorie, că ne-am petrecut ora noastră cu Dumnezeu. El este lăsat pentru ca noi să-L cunoaştem pe Dumnezeu, să învăţăm să ne încredem în El, să cunoaştem voia Lui, şi să acceptăm pentru încă o zi meritele jertfei Lui pentru noi. Îl cunoşti tu astăzi pe Dumnezeu? Vei căuta tu şi mâine să-ţi îmbogăţeşti această cunoştinţă?

Citește și
Comentarii
Se încarcă...