Ce contează mai mult: faptele, sau legătura?

    „Lucrarea pe care o cere Dumnezeu este aceasta: să credeţi în Acela pe care L-a trimis El.” Ioan 6:29

    Scopul nostru astăzi este să scoatem în evidenţă faptul că credinţa este ceva mai mult decât ceea ce se înţelege de obicei prin cuvântul „încredere”. În Ioan 6, ni se relatează că iudeii au venit la Isus şi au întrebat: „Ce să facem ca să săvârşim lucrările lui Dumnezeu?” Isus a răspuns: „Lucrarea pe care o cere Dumnezeu este aceasta: să credeţi în Acela pe care L-a trimis El.”

    Ce se include în „încredere”? Ni se spune că credinţa în Hristos care ne salvează sufletele nu este aşa cum o vedem noi reprezentată de mulţi. Crede, crede, este strigătul lor. Doar crede în Hristos şi vei fi mântuit. (Comentarii Biblice v. 6, p. 1063). Una dintre cele mai populare idei despre credinţă este că ea e doar o simplă încuviinţare cu capul, o declaraţie afirmativă despre faptul că Hristos există, şi nimic mai mult. Tendinţa tot mai mare de a accentua tema mântuirii numai prin Isus, este însoţită de strigătul imatur, naiv şi tinzând spre tolerarea păcatului: tot ceea ce ai de făcut este să crezi. Crede numai. Adevărul este că, studiind cuvântul a crede şi contextul în care el este folosit în Cuvântul lui Dumnezeu, vei ajunge la concluzia că credinţa are un înţeles mult mai profund.

    Întrebarea pe care conducătorii iudei au pus-o lui Isus demonstrează că ei erau adepţii popularei teorii că trebuie să meriţi cerul şi să depui eforturi personale pentru a intra acolo. Întrebarea lor trădează faptul că atenţia lor era îndreptată asupra comportamentului. „Ce să facem ca să săvârşim lucrările lui Dumnezeu?” Ceea ce spuneau ei de fapt era: Ce să facem ca să merităm cerul? Isus le-a îndreptat imediat atenţia de la comportament la relaţie, zicând: „Lucrarea pe care o cere Dumnezeu este aceasta: să credeţi în Acela pe care L-a trimis El.” Aceasta este cheia. În primul rând, credinţa nu se bazează pe ceva, ea se bazează pe cineva. Punctul cel mai important nu este setul de doctrine sau crezul pe care l-am adoptat ca fiind cel mai bun. Ştiu în cine am crezut, nu în ce am crezut.

    Iacov spune că până şi dracii cred – cred şi se înfioară (Iacov 2:19). Este clar însă că dracii nu au o credinţă mântuitoare. Ei nu se încred în Dumnezeu. Simpla acceptare cu intelectul a anumitor adevăruri biblice nu va fi niciodată suficientă. Până şi dracii fac aceasta. Credinţa care mântuieşte se referă la puternica încredinţare care vine numai ca rezultat al unei legături personale cu Isus Hristos.

    Moris Venden
    Moris Venden, în cartea „Nici o zi fără Isus” Îl prezintă pe Mântuitorul nostru într-un fel care poate determina o schimbare totală a vieții. Este o soluție foarte bună pentru cei care își drămuiesc foarte bine timpul, nu ca un substitut al legăturii, ci ca o rampă de lansare spre o legătură cu Dumnezeu.

    Din aceeași categorie

    Între două lumi

    Tată, ne rugăm pentru tinerii indeciși să se prindă de Tine! Și pe cei plecați departe înapoiază-i casei Tale! PROVOCARE: Gândește-te la o carte care vorbește despre Isus și ofer-o, când ai ocazia, unui tânăr!

    Ajutor, mă pierd!

    Doamne, dă-le discernământ copiilor noștri și putere pentru biruință! PROVOCARE: Roagă-te astăzi ca Dumnezeu să îți dea puterea de a evita să privești sau să te gândești la lucruri imorale sau care îți pot sugera gânduri imorale!

    Tăria capului limpede

    Vezi ce te supără la cei mai tineri! Cu siguranță, vei putea găsi o rezolvare dacă vei gândi curat și limpede. PROVOCARE: Arată-i simpatie unui tânăr care a făcut alegeri greșite! Ajută-l să înțeleagă că, deși nu ești de acord cu ce a făcut, îl iubești și ești gata să îl ajuți cu ce poți!

    O singură variantă

    Când te vei ruga, pune în balanță moștenirea pregătită de tine pentru cei din generația tânără! PROVOCARE: Ia-ți un angajament în fața Cerului că nu vei lăsa să treacă nicio zi fără să le vorbești celor tineri despre Calea lui Dumnezeu!

    Publicate astăzi

    A unsprezecea poartă – de Iacint

    La rândul nostru, și noi putem fi o reflexie a luminii care vine de la Dumnezeu spre cei ce trăiesc anonim sau ascunși de rușine ori de teamă. Dacă ei încă nu Îl văd pe Dumnezeu, noi am putea să le arătăm măcar puțin din ceea ce este El pentru viața noastră. Cu un mic efort și cu puțină bunăvoință, am putea să-i punem pe ceilalți în valoare mai mult decât o facem acum sau decât facem pentru noi înșine.

    Îngerii le-au păzit „coșul”

    Dumnezeu Și-a trimis îngerii să vegheze asupra „coșului” mătușilor mele la fel cum au vegheat asupra lui Moise pe fluviul Nil, cu mult timp în urmă. Slujim unui Dumnezeu uimitor! Va fi minunat să auzim în ceruri povestiri despre cum ne-au salvat îngerii noștri păzitori.

    De la bocet la bucurie

    Dumnezeu poate şi vrea să ne ia tristeţea, descurajarea şi amărăciunea, ca noi să ne putem bucura de viaţă şi să fim pregătiţi să-L primim cu bucurie. Domnul ne va binecuvânta dacă îi dăm voie.

    Între două lumi

    Tată, ne rugăm pentru tinerii indeciși să se prindă de Tine! Și pe cei plecați departe înapoiază-i casei Tale! PROVOCARE: Gândește-te la o carte care vorbește despre Isus și ofer-o, când ai ocazia, unui tânăr!

    Isten minden cselekedetet megítél

    „Mert minden cselekedetet az Isten ítéletre előhoz, minden titkos dologgal, akár jó, akár gonosz legyen...