Articolul precedentFăcându-i o favoare lui Dumnezeu
    Articolul următorUn sfat mai bun

    Spune că îți pare rău

    „Totuşi, acum mă bucur, nu pentru că aţi fost întristaţi, ci pentru că întristarea voastră v-a adus la pocăinţă.” 2 Corinteni 7:9

    Când eram în clasa a treia, în timpul recreaţiilor ne jucam afară. La întoarcerea în clasă, încălziţi şi plini de praf, ne spălam în baia băieţilor şi uitam că nu trebuia să facem gălăgie. Într-una din aceste ocazii, învăţătoarea din clasa alăturată s-a năpustit brusc în baie zicind: „Ce-i cu voi? Parcă aţi fi o grămadă de indieni sălbatici!”

    Ei bine, în primul rând consideram că ea nu avea ce să caute în baia băieţilor. În al doilea rând, nu mi-a plăcut ce-a spus. Aşa că am mormăit ceva ca replică. La care ea a considerat că am reacţionat în mod obraznic şi m-a pârât învățătoarei mele. Aceasta m-a pus să-i cer iertare. Dar nu-mi părea rău. Aşa că nu m-am dus să-mi cer scuze. În ziua următoare, când am ajuns la şcoală, învăţătoarea m-a oprit şi m-a întrebat: „Te-ai dus să-i spui că-ţi pare rău?” M-am simţit înghesuit. Am răspuns: „Da, am fost.” Dar ea avea pică pe mine. Deja o întrebase pe cealaltă învăţătoare. Aşa că a replicat: „Chiar acum am vorbit cu doamna Brown şi ea mi-a spus că nu te-ai dus.”

    Acum eram într-o încurcătură şi mai mare. Aşa că am zis: „Dar am fost. Poate că ea nu m-a auzit.” Învăţătoarea mea a renunţat s-o mai lungească.

    După terminarea anului şcolar, familia mea s-a mutat în alt oraş. Dar de fiecare dată când deschideam Biblia îmi aminteam de minciuna spusă învăţătoarei mele. Duhul Sfânt face lucrarea de convingere de păcat, şi o face bine, nu-i aşa? Până la urmă, am scris învăţătoarei mele mărturisindu-i minciuna ce-o spusesem. Cu toate acestea, nici acum nu-mi părea rău pentru atitudinea mea faţă de doamna Brown!

    Am spus această povestire la o adunare de tabără. După terminarea serviciului am văzut că o doamnă mă aştepta la ieşire. Era doamna Brown! Trecuseră peste 30 de ani. Şi totuşi nici acum nu-mi părea rău! Ne-am plimbat puţin împreună, iar la întoarcerea acasă mă aştepta o scrisoare de la doamna Brown. Ei îi părea rău. Când am auzit aceasta mi-a părut în sfârşit şi mie rău. Mai târziu am meditat de multe ori la această întâmplare. De ce oare nu regretasem incidentul mai de vreme? E drept nu o cunoscusem prea bine pe doamna Brown. Singura dată când ne-am întâlnit a fost atunci, în baia băieţilor. Dacă legătura noastră cu Dumnezeu este doar ocazională, superficială, noi nu vom ajunge să simţim regret când îl întristăm. Doar când Îi vom vedea dragostea şi ne vom da seama că El este Prietenul nostru, doar atunci vom fi conduşi la adevărata pocăinţă.

    Spune că îți pare rău - 2017. Dacă legătura noastră cu Dumnezeu este doar ocazională, superficială, noi nu vom ajunge să simţim regret când îl întristăm. Doar când Îi vom vedea dragostea şi ne vom da seama că El este Prietenul nostru, doar atunci vom fi conduşi la adevărata pocăinţă.
    Moris Venden
    Moris Venden, în cartea „Nici o zi fără Isus” Îl prezintă pe Mântuitorul nostru într-un fel care poate determina o schimbare totală a vieții. Este o soluție foarte bună pentru cei care își drămuiesc foarte bine timpul, nu ca un substitut al legăturii, ci ca o rampă de lansare spre o legătură cu Dumnezeu.

    Din aceeași categorie

    Slujind continuu

    PROVOCARE: Gândește-te cum i-ai putea implica în slujire pe copiii tăi sau pe copiii din biserica ta! Fă un plan ca, în locul în care ești, micuțul Samuel să poată sluji împreună cu tine!

    O apă limpede

    Doamne, ajută-mă să port lumina Ta pentru semenii mei astăzi și în fiecare zi! PROVOCARE: Ia-ți timp să meditezi la viața ta așa cum este ea reflectată în cei din jurul tău!

    Fața Lui și fața mea

    PROVOCARE: Cu siguranță că printre rudele tale sunt și persoane care încă nu Îl cunosc pe Dumnezeu. Ia-ți timp astăzi să te rogi pentru ele! Dacă ai ocazia, spune-le că Dumnezeu abia așteaptă să le vadă acasă!

    Două vieți și o istorie

    PROVOCARE: Fă un plan ca luna aceasta să ai o zi specială de post și rugăciune pentru a te apropia mai mult de Dumnezeu și pentru a mijloci pentru cei din familia ta!

    Publicate astăzi

    Porunca a cincea

    Nici măcar părinții nu sunt veșnici, vor pleca la odihna lor mai devreme sau mai târziu. Dacă ar fi mult să considerăm că le datorăm viața, le datorăm măcar grija și preocuparea pe care ni le-au oferit, atât cât s-au priceput ei, în pruncia noastră. Acum, cât încă este posibil, avem șansa să le ascultăm sfaturile sau rugămințile; acum putem să le aducem simple mulțumiri și să-i convingem că suntem bine, că ne gândim la ei și că sunt valoroși în ochii noștri. Cel mai important lucru pentru un părinte este acela de a-și ști copilul fericit.

    Dă-te la o parte!

    Am învățat că la vârsta ei eu îi pot fi doar prietenă, în niciun caz și conștiință. Dar cel mai mult am învățat să mă rog cu insistență și să mă dau la o parte din drum pentru ca Domnul să lucreze.

    În luptă, dar nu disperaţi

    Gândeşte-te la cunoscuta zicală: „Când Dumnezeu închide uşa, tot El deschide o fereastră”, care exprimă într-un mod informal gândul principal de astăzi. Dumnezeu mi ne lasă niciodată să ajungem la limită. Doar aşteaptă-L în credinţă pe Iahve şi îţi vei redobândi speranţa.

    Slujind continuu

    PROVOCARE: Gândește-te cum i-ai putea implica în slujire pe copiii tăi sau pe copiii din biserica ta! Fă un plan ca, în locul în care ești, micuțul Samuel să poată sluji împreună cu tine!

    Sátán mesteri csalásai

    „A titkok az Úréi, a mi Istenünkéi; a kinyilatkoztatott dolgok pedig a mieink és a...