„Celui ce va birui, îi voi da să şadă cu Mine pe scaunul Meu de domnie, după cum şi Eu am biruit şi am şezut cu Tatăl Meu pe scaunul Lui de domnie.” Apocalipsa 3:21
Poate cineva să trăiască fără a păcătui? Da. Isus a trăit aşa. Oare putem şi noi? Nu. Romani 8:7 ne spune că firea păcătoasă nu este supusă Legii lui Dumnezeu, şi nici nu poate fi. Romani 3,23 spune că toţi am păcătuit. Până când nu ne dăm seama de starea noastră disperată, nu avem nici o şansă în a aborda problema trăirii fără de păcat. Noi suntem păcătoşi, şi vom rămâne păcătoşi până când firea noastră va fi schimbată.
Aşadar ajungem la o enigmă ciudată. Psalmul 1:6 spune că Domnul cunoaşte calea celor neprihăniţi. Da, noi suntem numiţi neprihăniţi, din pricina lui Isus. Dar oare asta-i tot? 2 Corinteni 5:21 spune că Isus a fost făcut păcat pentru noi, ca noi să fim făcuţi neprihănirea lui Dumnezeu în El (King James Bible). Dacă aşa stau lucrurile, atunci tot ceea ce se poate realiza în vieţile noastre în privinţa trăirii fără de păcat va fi realizat numai prin legătura cu Isus, şi niciodată în lipsa dependenţei de El. Aşadar când punem întrebarea dacă cineva poate trăi fără să păcătuiască, răspunsul este da. Cineva a realizat lucrul acesta. Numele acelei Persoane era Isus. Despărţiţi de El, noi nu putem. Cu nici un chip. Dar noi putem şi trebuie să trăim o viaţă fără de păcat, în legătură cu El.
Nu trebuie să citeşti prea mult din cartea Apocalipsei ca să dai peste expresii de genul: „cel ce va birui”. Biruinţa este punctul culminant la care ajungem în studiul nostru biblic. Aceasta este realitatea zilelor din urmă pentru poporul care trăieşte chiar înaintea revenirii lui Isus.
Când Isus s-a adresat femeii care fusese târâtă înaintea Lui, zicîndu-i: „Du-te, şi să nu mai păcătuieşti,” oare El vorbea numai ca să se afle în treabă? Putea ea să asculte de această poruncă a lui Isus? Era acest lucru posibil de realizat prin puterea lui Isus? Desigur!
Să nu ne pierdem vremea încercând să descoperim care dintre oameni a ajuns la stadiul acesta. Nu ne priveşte pe noi cine a ajuns acolo. A încerca să descoperi valabilitatea unui adevăr pe baza faptului dacă cineva a ajuns să trăiască sau nu acel adevăr este un lucru periculos. Isus este exemplul nostru, şi la El trebuie să privim noi. Dacă vom rămâne în El, aşa cum El a rămas în Tatăl, vom fi biruitori în acelaşi fel în care şi El a fost biruitor. Numai privind la El, şi nu privind la cei din jurul nostru, sau la viaţa noastră din trecut pentru a ne compara cu noi sau cu alţii, vom ajunge noi la biruinţă.
