„Dar cărarea celor neprihăniți este ca lumina strălucitoare, a cărui strălucire merge mereu crescând până la miezul zilei.” Proverbe 4:18
Te-ai întrebat vreodată cum se face că păcatele mari par să poată fi biruite mai ușor decât cele ‘ mici”? Răspunsul constă în faptul că noi putem birui toate păcatele atât timp cât suntem dependenți de puterea lui Dumnezeu, și că noi nu putem birui nici un păcat când ne încredem în propria noastră putere. Dar înainte de a fi binevoitori pentru a ne încrede în puterea lui Dumnezeu, noi trebuie să ajungem la starea în care să manifestăm neîncredere față de propria noastră putere. Noi găsim că este mai ușor de înțeles că în puterea noastră nu putem birui păcatele “mari”, dar ne este foarte greu să înțelegem de ce suntem neputincioși ca să luptăm împotriva diavolului în privința păcatelor “mici”. Aceasta se întâmplă pentru că noi încercăm să biruim „micile”păcate prin propria noastră putere.
Închipuiți-vă că vă aflați într-o cameră întunecoasă, și că tocmai v-ați obișnuit cu întunericul. Fereastra este foarte bine blocată cu jaluzele. Dacă cineva ar trage de frânghia care controlează jaluzelele în mod brusc, lumina soarelui care ar năvăli înăuntru te-ar orbi pentru moment. Dumnezeu, în dragostea Sa, deschide jaluzelele puțin câte puțin. El nu ne descoperă starea noastră jalnică decât treptat. El începe cu marile probleme, cu păcatele evidente. Pe măsură ce învățăm să ne încredem în El pentru biruirea acestor păcate mari, El începe să ne descopere și pe cele “mici”.
Dacă ar fi să abordezi pe un om care este condamnat la moarte pentru a-i vorbi despre mântuire, nu vei începe prin a-i spune să nu-și facă pantofii în Sabat. Dumnezeu însuși recunoaște o anumită secvență în desfășurarea evenimentelor. În Exodul 23 Domnul vorbește despre biruirea vrăjmașilor poporului Său. El promite ca să-i determine pe vrăjmașii lor să fugă. El spune că va trimete viespile ca arme foarte eficace! Dar apoi în versetele 29 și 30, El adaugă: „Nu-i voi izgoni într-un singur an dinaintea ta, pentru ca țara să nu ajungă o pustie și să nu se înmulțească împotriva ta fiarele de pe câmp. Ci le voi izgoni încetul cu încetul dinaintea ta, până vei crește la număr și vei putea să intri în stăpânirea țării.”
Dumnezeu știe că dacă El ar fi încercat să ne schimbe dintr-o dată, și să ne descopere toate slăbiciunile noastre dintr-o dată, aceasta ne-ar fi distrus. Așadar El începe ușor, într-un ritm pe care, în slăbiciunea noastră, îl putem suporta. Dar dacă noi vom continua să urmărim părtășia zilnică cu El, El va isprăvi în noi această bună lucrare pe care a început-o. Filipeni 1:6.