„Dumnezeu a binecuvântat ziua a şaptea şi a sfinţit-o, pentru că în ziua aceasta S-a odihnit de toată lucrarea Lui, pe care o zidise şi o făcuse.” Geneza 2:3
Dumnezeu este Cel ce a pus deoparte Sabatul zilei a şaptea. Încă de la început în cinstea creaţiunii. Este evident că Creatorul Şi-a dat seama de importanţa faptului de a da o ocazie creaturilor Sale să-şi reamintească în fiecare săptămână că Dumnezeu era Creatorul lor. Sabatul este lăsat ca o aniversare a zilei de naştere a lumii. Nimeni nu poate schimba ziua de naştere a cuiva când cineva ne pune înainte un fals Sabat, sau o altă zi care să-i ia locul, ele sunt în mod evident false, pentru că nimeni nu poate schimba ziua nimănui, nici măcar pe a lui Abraham Lincoln sau pe a lui George Washington! Noi putem schimba sărbătorile legale, dar putem noi oare schimba zilele lor de naştere? Bineînţeles că nu. Noi putem doar hotărî să sărbătorim acea zi într-o altă zi, asta-i tot. Şi de ce facem noi lucrul acesta? Pentru că Washington şi Lincoln în mod evident nu înseamnă prea mult pentru noi. Nouă ne pasă mai mult să avem o zi liberă decât să onorăm pe Washington sau pe Lincoln. Oare nu este acesta adevărul? Eu pot să vă dovedesc că aşa stau lucrurile. Câţi dintre voi v-aţi luat timp la ultima celebrare a zilei de naştere a lui Lincoln sau a lui Washington ca să citiţi ceva despre viaţa lor, sau să meditaţi la aceste persoane?
Când nu-ţi mai pasă prea mult de persoana a cărei zile de naştere o celebrezi, pe măsură ce trec anii, ţi se va părea tot mai uşor să schimbi această sărbătoare într-o simplă zi liberă. Acest punct este important şi în privinţa Sabatului. Dumnezeu însuşi nu putea schimba Sabatul atâta vreme cât el este o piatră de aducere aminte pentru ceea ce este, pentru că a schimba o zi care a fost pusă deoparte în cinstea creaţiunii este imposibil chiar şi pentru Dumnezeu însuşi.
Dumnezeu însă este mult mai înteresat în a sfinţi oameni, şi nu doar o zi (Evrei 13,12). Oamenii încep să experimenteze sfinţirea încă din momentul în care se nasc din nou ca făpturi noi în Hristos. Noi putem fi mulţumitori Creatorului nu numai pentru prima noastră naştere ci şi pentru naşterea din nou. În felul acesta Sabatul devine o ocazie de aducere aminte nu numai a faptului că Dumnezeu ne-a creat la început, dar şi a faptului că El ne-a răscumpărat prin sângele lui Isus. Sabatul a fost lăsat pentru noi ca un semn al sfinţirii (Exodul 31,13; Ezechiel 20,12). Noi am fost puşi deoparte pentru un scop sfânt Sabatul este mai mult decât o problemă legală. El priveşte viaţa şi experienţa creştină.
