„Vă voi da o inimă nouă, şi voi pune în voi un duh nou; voi scoate din trupul vostru inima de piatră, şi vă voi da o inimă de carne.’ Ezechiel 36:26
Israel fusese necredincios faţă de Dumnezeu. Ei Îi profanaseră Numele şi din cauza aceasta păgânii aveau păreri greşite despre Dumnezeu. Dumnezeu a dorit să îndrepte această stare de lucruri. El s-a adresat lui Ezechiel cu mesajul următor: „Aşa vorbeşte Domnul Dumnezeu: ‘Nu din pricina voastră fac aceste lucruri, casa lui Israel, ci din pricina Numelui Meu celui sfânt, pe care L-aţi pângărit printre neamurile la care aţi mers. De aceea voi sfinţi Numele Meu cel mare, care a fost pângărit printre neamuri, pe care L-aţi pângărit în mijlocul lor’” (cap. 36,22.23). Sfinţirea este lucrarea Duhului Sfânt care curăţeşte orice nelegiuire. Scopul suprem al acestei lucrări nu este numai pentru binele nostru, ci în primul rând pentru slava lui Dumnezeu.
Să privim acum la versetele 25 şi 26: „Vă voi stropi cu apă curată, şi veţi fi curăţiţi; vă voi curăţi de toate spurcăciunile voastre şi de toţi idolii voştri. Vă voi da o inimă nouă, şi voi pune în voi un duh nou.”
Să luăm aminte la secvenţa evenimentelor descrise aici. În primul rând, Dumnezeu ne descoperă motivul pentru care El urmează să-şi curăţească poporul. În al doilea rând El ne spune că ne va stropi cu apă curată pentru a ne curăţi de toate spurcăciunile şi de toţi idolii noştri. În al treilea rând. El ne va da o inimă nouă. De multe ori noi spunem că expresia „o inimă nouă” se referă la experienţa convertirii. Dar să nu uităm că acest mesaj a fost dat acelora care constituiau deja poporul lui Dumnezeu. Ca urmare, vedem că este posibil să faci parte din poporul lui Dumnezeu şi să te fi născut din nou, şi totuşi să ai nevoie de o inimă nouă. Inima nouă care ni se dă la naşterea din nou, nu este în mod necesar o inimă curată. Aceasta se demonstrează în vieţile bărbaţilor evlavioşi ai Scripturii. Lucrul acesta este menţionat şi în cartea Calea către Hristos, pagina 18, unde se spune că ni se va da o inimă nouă, care va conduce la o viaţă nouă. Acest lucru nu se întâmplă însă peste noapte.
Facem aici cunoştinţă cu un proces progresiv, aceasta fiind lucrarea pe care Dumnezeu o săvârşeşte prin puterea Duhului Sfânt. Lucrarea aceasta nu este ceva care vine de la noi. Tot ceea ce putem face noi în procesul acesta este de a ne supune conducerii lui Dumnezeu, şi de a permite Duhului Sfânt să-şi facă lucrarea Sa cu noi. În mod practic, noi facem aceasta alegând să răspundem îndemnurilor Duhului Sfânt şi venind în prezenţa Domnului în fiecare zi pentru legătură şi părtăşie cu El. Un astfel de răspuns din partea noastră este ceea ce Îi dă Lui dreptul să lucreze în vieţile noastre.
