„Eu sunt calea, adevărul şi viaţa.” Ioan 14:6
Mulţi adventişti de ziua a şaptea se simt la adăpost de multe din contrafacerile care se vântură astăzi în lume. Noi cunoaştem prea mult ca să credem pe unii care pretind că au fost reînviaţi după ce mai înainte muriseră şi fuseseră duşi la cer. Noi cunoaştem adevărul prea bine ca să credem poveştile despre OZN-urile ai căror piloţi extratereştri ar fi populat pământul cu nu ştiu câte mii de ani înainte. Noi cunoaştem atât de mult despre lupta dintre bine şi rău şi despre planul de mântuire încât credem că nu vom putea fi niciodată amăgiţi.
Dar mai este ceva şi acel ceva are de a face cu faptul că Cuvântul lui Dumnezeu are cel puţin două scopuri. Unul dintre acestea este că Cuvântul lui Dumnezeu învaţă adevărul. Isus a zis: „Cuvântul Tău este adevărul” (Ioan 17,17). Dar cunoaşterea Scripturii mai are un scop şi acesta este de a veni la Hristos ca să poţi avea viaţa. Am putea intitula aceste două scopuri în felul următor: 1. Biblia ca sursă de informaţie, şi 2. Biblia ca mijloc de comunicare. Este posibil ca să cunoşti foarte bine învăţăturile Bibliei şi să ai o mulţime de texte memorizate şi totuşi să fii amăgit pentru că tu nu ai descoperit legătura personală cu Dumnezeu prin intermediul Bibliei. Scopul primordial al studiului biblic este părtăşia şi comuniunea cu Domnul nostru Isus Hristos, şi experimentarea unei legături cu El, bazate pe această informaţie. Probabil că conceptul doctrinar cel mai valoros cu privire la siguranţa noastră împotriva amăgirii este cel prezentat de Ellen White în Review and Herald din 24 decembrie 1889: „Există o lucrare de făcut în aceste timpuri, şi anume de a pregăti pe oameni să stea în picioare în ziua necazului; toţi trebuie să-şi facă partea lor în această lucrare. Ei trebuie (1) să fie îmbrăcaţi cu neprihănirea lui Hristos (observaţi enumerarea în ordinea importanţei), şi, (2) să fie atât de bine consolidaţi în adevăr, încât amăgirile Satanei să nu poată fi luate de ei ca drept manifestări ale puterii lui Dumnezeu.” Oricare ar fi subiectul conversaţiei noastre, noi totdeauna ar trebui să o terminăm aşa cum ar fi trebuit de fapt să o începem: am avut noi astăzi o legătură personală cu Isus? Ştim noi cum să petrecem momente liniştite cu El şi cu Cuvântul Său, în rugăciune, în fiecare zi? Va veni un timp când cei ce cunosc multe amănunte din Biblie vor fi totuşi amăgiţi pentru că ei nu L-au cunoscut pe Isus. Va fi nevoie de ceva mai mult decât simpla informaţie. Pentru a sta în picioare în zilele din urmă, noi va trebui să avem o legătură vie cu Domnul Isus, bazată temeinic pe adevărul Scripturii.
