„Temeți-vă de Dumnezeu, și dați-I slavă, căci a venit ceasul judecății Lui; și închinați-vă Celui ce a făcut cerul și pământul, marea și izvoarele apelor!” Apocalipsa 14:7
Dumnezeu a fost acuzat înaintea întregului univers. Dumnezeu este în proces legal. Dumnezeu va fi judecat. A sosit ceasul judecății Lui. În timp ce este adevărat că există o judecată a oamenilor, chiar înaintea celei de-a doua veniri a lui Hristos, care implică cercetarea recordurilor cerești și descoperirea numelor celor scriși în cartea vieții, mai există ceva în afară de aceasta. A sosit ceasul judecății lui Dumnezeu; și există o legătură strânsă între judecata lui Dumnezeu și judecata poporului Său.
Pe scena tribunalului ceresc, unde Dumnezeu este judecat, se află un avocat al acuzării. Apocalipsa 12 ne vorbește despre el. El este balaurul, șarpele cel vechi numit diavolul și el are multe acuzații la adresa lui Dumnezeu. Una dintre cele mai puternice acuzații este că Dumnezeu nu e iubire. Încă de la începutul veacurilor el s-a străduit să convingă oamenii că Dumnezeu nu este iubire. O altă acuzație a fost că Dumnezeu nu are dreptul să ierte pe păcătos. Este adevărat că Dumnezeu nu poate ierta păcatul; Dumnezeu poate însă ierta pe păcătoși din pricina crucii.
Diavolul cunoștea dreptatea lui Dumnezeu și că întreaga Sa guvernare era bazată pe bune. El știa că dacă Dumnezeu ar fi putut fi determinat să se întoarcă împotriva propriei Sale dreptăți, guvernul Lui ar fi căzut. Ceea ce nu cunoștea el în toată splendoarea ei era iubirea lui Dumnezeu, care încă de la întemeierea lumii concepuse un plan care oferea posibilitate de iertare pentru păcătoși și totodată menținerea dreptății.
Satana credea că reușise să-L înghesuie pe Dumnezeu la colț. Fie că păcătoșii nu vor fi iertați și omul va pieri, iar Dumnezeu s-ar fi dovedit lipsit de iubire; sau păcătoșii ar fi fost iertați, guvernul lui Dumnezeu ar fi căzut dovedindu-se neîntemeiat pe dreptate, iar Satana și îngerii lui ar fi preluat controlul universului. Dar o cruce pe un deal arid in Iudeea a rezolvat pentru totdeauna această dispută. Când Isus a strigat, „S-a isprăvit”, diavolul a știut că soarta lui era pecetluită. El știa că se isprăvise cu el și că tot ce-i mai rămăsese de făcut era să târască cu el în suferință și moarte pe cât mai mulți oameni.
Crucea lui Hristos a dat un răspuns definitiv asupra acuzațiilor împotriva milei și dreptății lui Dumnezeu. Dumnezeu s-a dovedit a fi un Dumnezeu al iubirii, și când oamenii sunt conduși la cruce, ei văd că Dumnezeu a fost judecat, și că dreptatea și iubirea Sa au fost revendicate.
