Toate zilele lui Metusala au fost de nouă sute şaizeci şi nouă de ani, apoi a murit.(Geneza 5:27)
Pe primele pagini din cartea Geneza, găsim un personaj despre care Sfânta Scriptură nu ne oferă prea multe detalii, nici chiar o biografie mai sumară, ci doar punctează câteva evenimente legate de acest bărbat al credinţei, pe nume Metusala.
În ciuda faptului că naşterea lui marchează începutul umblării cu Dumnezeu a tatălui său, Enoh, accentul cade pe finalul vieţii sale. Chiar şi semnificaţia numelui ne duce în direcţia aceasta: Metušélah înseamnă „moartea lui va aduce”, iar anul morţii lui Metusala a fost şi anul când a venit potopul asupra pământului.
Însă lucrul cel mai de remarcat este faptul că Sfânta Scriptură menţionează că Metusala deţine recordul în ceea ce priveşte longevitatea. Să trăieşti nouă sute șaizeci și nouă de ani înseamnă ceva.
Cred că fiecare dintre noi și-ar dori o viaţă atât de lungă, însă mai important decât longevitatea este „CUM” ai trăit sau trăieşti această viaţă. Pentru că poate să fie o viaţă lungă, dar nefericită sau neîmplinită din multe puncte de vedere. Importanţa acestui „CUM” nu este legată de bunăstare sau împlinire profesională, ci de legătura ta cu Dumnezeu. Ţi-ai trăit până în momentul de faţă viaţa fiind legat de Dumnezeu? Sau cum ai vrea să trăieşti de astăzi înainte? Ai vrea să conteze doar lungimea vieţii sau şi cum au fost trăiţi aceşti ani!
Biblia nu ne oferă detalii clare despre felul cum şi-a trăit Metusala viaţa pe pământ, însă Ellen G. White ne oferă câteva indicii referitoare la acest aspect:
„În mijlocul decăderii ce se întindea tot mai mult, Metusala, Noe şi mulţi alţii s-au străduit să păstreze vie cunoaşterea adevăratului Dumnezeu şi să pună stavilă puhoiului de decădere morală.” (Patriarhi şi profeţi, p. 84)
„Adam, Set, Enoh, Metusala, Noe, Sem, într-o linie neîntreruptă, au păstrat din veac în veac descoperirile preţioase ale voinţei Sale.” (Ibidem, p. 118)
Metusala este exemplul perfect care ne atrage atenţia că cel mai important aspect al vieţii este acela de a-ţi trăi viaţa lângă Dumnezeu, ascultând şi împlinind poruncile Lui, indiferent dacă anii sunt mulţi sau puţini. S-ar putea să fie puţini pe acest pământ, dar cu siguranţă nu se vor mai număra în Împărăţia cerurilor.
Alin Cătinean, pastor, Conferința Transilvania de Sud
