Robul a alergat înaintea ei şi a zis: „Dă-mi, te rog, să beau puţină apă din vadra ta.” „Bea, domnul meu”, a răspuns ea. Şi s-a grăbit de a plecat vadra pe mână şi i-a dat să bea. După ce i-a dat şi a băut de s-a săturat, a zis: „Am să scot apă şi pentru cămilele tale, până vor bea şi se vor sătura.” (Geneza 24:17-19)
Ceea ce face farmecul (sau frumusețea) unui om este bunătatea lui”, spunea Solomon într-unul dintre proverbele sale (Proverbele 19:22). Domnișoara Rebeca este una dintre acele fete rare a căror frumusețe interioară o eclipsează pe cea fizică. Rebeca (adică: frumusețe, splendoare) face cinste numelui pe care îl poartă, prin faptul că îi cinstește pe ceilalți manifestând bunătate față de ei.
Gestul de bunătate al Rebecăi nu a fost unul simplu sau ușor. Un calcul rapid ne oferă câteva date: Eliezer a avut zece cămile care au băut aproximativ 600 de litri de apă, pentru care Rebeca a scos circa 60 de găleți de apă timp de două ore. Rebeca „merge o milă în plus”, face mai mult decât i se cere nu pentru a fi recompensată, ci pentru că așa este caracterul ei.
Vă invit să descoperim câteva principii de viață din modul ei de a fi:
– Bunătatea nu ține scorul și nici evidența. Rebeca a făcut mai mult decât i s-a cerut, pentru că așa era natural pentru ea. Putea să se limiteze la cererea lui Eliezer de a-i oferi doar lui de băut, dar nu a făcut-o. Nici nu a povestit acasă despre asta.
– Suntem binecuvântați după măsura în care suntem o binecuvântare pentru alții. Atunci când dăruim cu generozitate, vom ajunge să primim mai mult decât ne-am imaginat. Isus Însuși a stabilit această lege: „Cu măsura cu care măsurați, cu aceea vi se va măsura” (Matei 7:2). Rebeca a oferit câteva sute de litri de apă și a primit daruri însemnate de la Eliezer, însă mai important, a primit onoarea divină de a fi în arborele genealogic al lui Mesia.
– Bunătatea noastră are viață mai lungă decât noi. Atunci când manifestăm bunătate față de alții, este imposibil de urmărit efectul pe care îl va avea asupra altora în viitor. În cazul Rebecăi, familia ei a fost printre beneficiarele bunătății ei, apoi Isaac, care a luat-o de soție, și desigur, Avraam, care s-a rugat pentru o noră demnă de a fi numărată în familia directă a lui Mesia.
Oportunitățile de a ne dovedi bunătatea sunt nelimitate, pentru că fiecare om de lângă noi are nevoie de bunătatea noastră. De fiecare dată când te sustragi de la o faptă de bunătate, atentezi la propria-ți frumusețe. Alege azi și în fiecare zi frumusețea!
Daniel Bota, pastor, Conferința Banat
