Eleazar și Itamar au îndeplinit slujba preoției în fața tatălui lor, Aaron. (Numeri 3:4)
Astăzi, vă invit să poposim în casa preotului Aaron, fratele lui Moise. Prezența lui Dumnezeu dă frumusețe și un farmec deosebit acestui cămin. Facem cunoștință cu soția lui, Elișeba, care i-a născut patru fii: Nadab, Abihu, Eleazar și Itamar. Moise, robul Domnului, a primit poruncă din partea lui Dumnezeu de a-i pune deoparte în slujba Sa ca preoți pe Aaron și fiii lui (Exodul 28:1).
Cu tristețe, tatăl ne povestește despre pierderea primilor doi fii. Pentru că nu și-au îndeplinit cu sfințenie misiunea, în condițiile cerute de Dumnezeu, și au comis un sacrilegiu în cortul-sanctuar. Totul a fost consemnat în sulurile Vechiului Testament, din care aflăm mai departe că Eleazar și Itamar au îndeplinit slujba de preoți în tot timpul vieții tatălui lor. Dar, după moartea lui Aaron, Eleazar a fost învestit ca mare-preot și această slujbă a fost perpetuată prin descendenții săi.
Itamar, ca preot la sanctuar, a fost însărcinat cu socoteala darurilor de bunăvoie ale poporului pentru facerea cortului întâlnirii (Exodul 38:21) și cu cârmuirea slujbelor gherșoniților și ale familiilor fiilor lui Merari în cortul întâlnirii.
În covârșitoarea sa misiune ca mare-preot, Eleazar devine purtătorul de cuvânt al lui Dumnezeu în fața poporului. Atunci când Moise a primit poruncă din partea Domnului să-l hirotonească pe Iosua, i-a spus în continuare: „Să se înfățișeze înaintea preotului Eleazar, care să întrebe pentru el judecata lui Urim înaintea Domnului; și Iosua, toți copiii lui Israel împreună cu el și toată adunarea să iasă după porunca lui Eleazar și să intre după porunca lui” (Numeri 27:21). Moise primea sfat direct de la Dumnezeu, dar Iosua trebuia să meargă înaintea marelui-preot, care era mijlocitor între el și Dumnezeu. La rândul lui, marele-preot trebuia să-L consulte pe Dumnezeu prin Urim. În afară de rezolvarea înțeleaptă a cazului fetelor lui Țelofhad (Iosua 17:3,4), Eleazar supraveghează de la ușa cortului întâlnirii, împreună cu Iosua, împărțirea țării Canaanului. Influența vieții și a credincioșiei lui, precum și a fratelui său, Itamar, se întinde ca un arc de triumf peste veacuri, astfel încât raportul biblic consemnează pe vremea împăratului David: „Căpeteniile Sfântului Locaș și căpeteniile lui Dumnezeu erau din fiii lui Eleazar și din fiii lui Itamar” (1 Cronici 24:5).
Ca preoți, slujitori ai lui Dumnezeu în familiile și în bisericile noastre, să ne îndeplinim cu credincioșie misiunea încredințată! Să întrebăm pe Domnul și să căutăm răspuns la problemele noastre în Sfânta Scriptură!
Magdalena Toma, Arad
