Căpeteniile erau fără putere în Israel, fără putere, până când m-am sculat eu, Debora, până când m-am ridicat eu ca o mamă în Israel. (Judecătorii 5:7)
Dacă n-ar fi inspirat, textul de astăzi ar exprima o părere de sine nepoliticoasă. În realitate, Debora, ca profet, Îi dă slavă lui Dumnezeu pentru tot ce a ajutat-o să facă într-o vreme de criză, după ce pune în practică predicile ţinute în faţa poporului.
„Războiul era la porţi” şi biserica Domnului era lipsită de curajul unei confruntări hotărâte cu duşmanii. Oficial, conducătorii şi poporul credeau soliile Deborei, dar n-aveau curajul să se ridice la luptă, să scuture jugul robiei şi să-și afirme identitatea lor, de popor al lui Iahve.
În aceste condiţii, „se ridică” Debora cu entuziasm şi își pune în practică crezul. Până astăzi, aceasta este cea mai mare nevoie a noastră. Devoţiunea efervescentă a Deborei, pusă în practică, este răsplătită de Dumnezeu cu o mare biruinţă. Stăruinţa lui Barac după prezenţa ei exprimă nevoia lui după prezenţa lui Dumnezeu. Debora s-a ridicat ca „o mamă în Israel”, oferind tonul şi scânteia ca poporul să iasă din starea lui paralizantă de robie şi teamă.
Pentru o viaţă de biruinţă, biserica, în general, şi copiii noştri, în special, caută astfel de modele inspiratoare, care să le arate, prin exemplu, că predicile pot fi transpuse în viaţa zilnică.
Astăzi, „războiul” este mai „la porţi” decât pe timpul Deborei! Avem belşug de Biblii tipărite, dar o mare sărăcie de Biblii citite! Debora ne-ar putea inspira să „citim” cu gândul la acţiune! Astfel, Domnul ne va înzestra cu „scut şi arme” împotriva tuturor atacurilor vrăjmaşului. O atitudine zilnică de biruitor ca a Deborei este garanţia că, la revenirea în glorie a Mântuitorului nostru, vom cânta imnul biruinţei împreună cu ea şi cu toţi mântuiţii.
„Încurajat de asigurarea Deborei că tocmai a venit ziua pentru semnalul biruinţei, Barac şi-a condus armata spre câmpie, lovind cu îndrăzneală inamicul. Dumnezeul bătăliilor a luptat pentru Israel şi astfel nici profesionalismul în ale războiului, nici superioritatea numerică sau echiparea armată nu i-a putut sta în cale.” (The Signs of the Times, 16 iunie 1881 [Asemenea lui Hristos])
Pavel Burlacu, pastor, Conferința Moldova
