Apoi şi-au zis unul altuia: „Nu facem bine! Ziua aceasta este o zi de veste bună. Dacă vom tăcea şi dacă vom aştepta până la lumina zilei de mâine, vom fi pedepsiţi. Veniţi acum şi haidem să dăm de ştire casei împăratului.” (2 Împărați 7:9)
Răsfoiesc pagini de istorie biblică. Mă bucur împreună cu eroii fiecărui eveniment. Pentru astăzi, vă invit să retrăiți împreună cu mine un episod din viața profetului Elisei și a poporului din vremea sa, care alunecase adânc în neascultare față de Dumnezeu. Drept urmare, oștile asiriene sub conducerea regelui Hazael asediază Samaria. „Grozăviile unei foamete prelungite îl conduc pe regele lui Israel la măsuri disperate, când Elisei prezice eliberarea a doua zi” (Profeți și regi, ed. 2006, p. 180). În timpul nopții, asirienii, înspăimântați de „vuietul unei mari oștiri” (v. 6), au fugit până când au trecut Iordanul, lăsând tabăra așa cum era.
Chinuiți la extrem din cauza foamei, patru leproși pătrund în acea noapte în tabăra sirienilor și mănâncă până se îndestulează, iau argint, aur și haine, pe care le ascund. Dar conștiința nu le dă pace. „Apoi, şi-au zis unul altuia: «Nu facem bine! […]. Veniţi acum şi haidem să dăm de ştire casei împăratului»” (v. 9). S-au întors grabnic în cetate, au chemat pe străjerii de la poartă și le-au spus aceste vești pline de bucurie, care astfel au ajuns la urechile împăratului. „Prada a fost uriașă; atât de bogate au fost rezervele, încât, în ziua aceea” (Ibidem, p. 181), tot poporul a fost în-destulat de parcă s-ar fi deschis ferestre din cer. Dumnezeu a fost înălțat încă o dată înaintea păgânilor.
Ce lecții prețioase avem de învățat din acest eveniment istoric! Nu facem bine dacă avem Apa și Pâinea vieții și nu le facem parte și altora! Nu facem bine dacă știm drumul spre Casă și nu ajutăm și pe alții să meargă pe el! Nu facem bine dacă Îl cunoaștem pe marele Medic și nu-i aducem la El pe cei din familia noastră sau din afara ei, ca să fie vindecați!
Așadar, asemenea acestor patru leproși, să grăbim pasul spre casa împăratului, a dregătorilor, a vecinilor și să le spunem: Ferestrele cerului sunt încă deschise și comorile harului vă pot îmbogăți și vindeca sufletul. Veniți grabnic la Mântuitorul! Mâine poate fi prea târziu!
Magdalena Toma, Arad
