Eu însă voi privi spre Domnul, îmi voi pune nădejdea în Dumnezeul mântuirii mele, Dumnezeul meu mă va asculta. (Mica 7:7)
Ţăran din localitatea Moreşet, contemporan cu profetul Isaia, Mica şi-a dat mărturia în vremuri tulburi, fiind martor al decăderii lui Israel, care s-a afundat în idolatrie. Cu toate că a trăit într-un cadru rural, profetul a fost familiarizat cu caracterul corupt al societăţii din acele vremuri. El a condamnat corupţia exagerată care exista printre liderii religioşi din zilele lui (2:11), încălcările grosolane ale justiţiei săvârşite de cei care aveau datoria să apere legea (3:10) şi fărădelegile răspândite între contemporanii săi (7:2-6). Faptul că toate acestea s-au întâmplat într-o atmosferă de falsă religiozitate (3:11) a fost poate cea mai mare insultă.
În contrast cu această apostazie generalizată, profetul (Mi-ka-Ya „Cine este ca Yahwé?”) era expresia vie a mesajului său (1:8), ilustrând plânsul şi ruşinea de care urma să aibă parte poporul lui Dumnezeu. De asemenea, el profetizează naşterea unui conducător al Israelului în insignifiantul Betleem (5:2). Evanghelistul Matei, bineînţeles, citează acest verset cu referire la Isus Mesia.
Spre acest conducător promis şi mult aşteptat privea profetul (7:7) în acele vremuri fără speranţă, arătând că mai rămâne totuşi un loc unde îşi poate îndrepta privirea. Omul poate privi la Domnul şi poate spera în El, deoarece Domnul este iniţiatorul, autorul, fondatorul mântuirii. Omul poate vorbi cu El, iar El îl ascultă. „Când ispitele te asaltează, când grijile şi nedumeririle te înconjoară, când, deprimat şi descurajat eşti gata să te laşi cuprins de disperare, priveşte la Isus şi întunericul care te învăluie va fi risipit de strălucirea puternică a prezenţei Sale. Când păcatul se luptă pentru a stăpâni sufletul tău şi îţi împovărează conştiinţa, priveşte către Mântuitorul. ” (Divina vindecare, p. 85)
Mesajul de bază este foarte clar: Dumnezeu urăşte şi condamnă păcatul – indiferent dacă este religios, economic sau social. Din pricina păcatului, Dumnezeu trebuie să-Şi judece şi să-Şi pedepsească poporul. Nenorocirea este gata să cadă asupra lui. Pe de altă parte, există speranţă, întrucât Dumnezeu este milos, înţelegător şi iertător cu cel care priveşte spre El.
Silvestru Ciornei, pastor, Conferinţa Oltenia
