Vameșul și fariseul

    Doi oameni s-au suit la Templu să se roage; unul era fariseu, și altul, vameș. (Luca 18:10)

    Vă invit să urcați cu mine, pe aripile imaginației, la Templul din Ierusalim. Remarcăm doi oameni a căror rugăciune Îl frapează pe Mântuitorul și, ca să rămână o lecție de neuitat pentru propriii dușmani sau prieteni din toate timpurile, ne-o spune și nouă sub formă de parabolă.

    Fariseul începe să se roage astfel: „Dumnezeule, Îți mulțumesc că nu sunt ca ceilalți oameni, hrăpăreți, nedrepți, desfrânați sau chiar ca vameșul acesta” (v. 11). Și apoi continuă cu alte laude, dovedind că, pe de o parte, el consideră închinarea sa ca un merit, care să-l recomande înaintea lui Dumnezeu, iar pe de altă parte, o ocazie în care oamenii să-și facă o părere deosebită despre evlavia sa. „El se întoarce acasă lipsit de binecuvântarea divină” (Parabolele Domnului Hristos, cap. 13). Oare cădem și noi în această cursă a Satanei? Este timpul să ne cercetăm și să ne evaluăm starea noastră spirituală. Nu cumva fariseul suntem noi, laodiceenii?

    „Vameșul, stând deoparte, nu îndrăznește nici ochii să și-i ridice spre cer, ci se bate în piept și zice: «Dumnezeule, ai milă de mine, păcătosul!»” (v. 13, versiune actualizată) „Vameșul este conștient de faptul că n-are niciun merit care să-l recomande înaintea lui Dumnezeu […]. Copleșit de simțământul vinovăției, el stă acolo ca și când ar fi fost singur în prezența lui Dumnezeu. Singura sa dorinţă este să fie iertat şi să aibă pace, singura lui cerere este după […] mila lui Dumnezeu. Și el a fost binecuvântat. «Eu vă spun», continuă Domnul Hristos, «că mai degrabă omul acesta s-a pogorât acasă socotit neprihănit, decât celălalt»” (Ibidem).

    „Fariseul şi vameşul reprezintă două mari clase de oameni în care se împart cei care vin să se închine înaintea lui Dumnezeu […]. Cu cât ne apropiem mai mult de Dumnezeu” și ne comparăm cu El, „cu atât mai limpede ne vom da seama de marea noastră păcătoșenie” (Ibidem). Cununa biruinței nu va putea fi pusă pe fruntea celor mândri.

    Vameşul şi fariseul vin la Templu să se-nchine,
    Unul, umilit, și altul, plin de laudă de sine.
    Mai rămâne o-ntrebare: Cine eşti tu?… Cine-s eu?…
    Vameşul, în închinare, sau… un mândru fariseu?!

    Magdalena Toma, Arad

    Vameșul și fariseul - 2018. Fariseul şi vameşul reprezintă două mari clase de oameni în care se împart cei care vin să se închine înaintea lui Dumnezeu. Cu cât ne apropiem mai mult de Dumnezeu și ne comparăm cu El, cu atât mai limpede ne vom da seama de marea noastră păcătoșenie. Cununa biruinței nu va putea fi pusă pe fruntea celor mândri.
    365 repere
    Zilnic vom medita asupra istoriei unor sfinţi sau păcătoşi, profeţi sinceri sau falşi, oameni altruişti sau răzbunători. De fapt, experienţa acestor eroi ai Bibliei este şi experienţa noastră zilnică. Este lupta dintre bine şi rău, lupta dintre Dumnezeu şi Satana. „365 de repere biblice” este o carte apărută la Editura Viață și Sănătate.

    Din aceeași categorie

    O apă limpede

    Doamne, ajută-mă să port lumina Ta pentru semenii mei astăzi și în fiecare zi! PROVOCARE: Ia-ți timp să meditezi la viața ta așa cum este ea reflectată în cei din jurul tău!

    Fața Lui și fața mea

    PROVOCARE: Cu siguranță că printre rudele tale sunt și persoane care încă nu Îl cunosc pe Dumnezeu. Ia-ți timp astăzi să te rogi pentru ele! Dacă ai ocazia, spune-le că Dumnezeu abia așteaptă să le vadă acasă!

    Două vieți și o istorie

    PROVOCARE: Fă un plan ca luna aceasta să ai o zi specială de post și rugăciune pentru a te apropia mai mult de Dumnezeu și pentru a mijloci pentru cei din familia ta!

    Doar faţă-n faţă

    PROVOCARE: Alege astăzi să citești ceva dintr-un domeniu necunoscut! Încearcă să descoperi cât mai multe lucruri interesante și împărtășește-le atunci când ai ocazia!

    Publicate astăzi

    Nici măcar jumătate

    Deși la prima vedere anturajul pe care îl alegem și locul în care alegem să trăim pot părea inofensive, ele pot deveni totuși periculoase. Poate că ne considerăm suficient de maturi ca să fim ispitiți de ceva dăunător. Însă realitatea este că, pe neobservate, ceea ce se întâmplă lângă noi ne influențează, mai ales dacă e vorba de ceva negativ. Nimic din ceea ce vedem sau auzim nu ne lasă indiferenți, chiar dacă nu acordăm prea multă atenție. A ne considera intangibili nu este o dovadă de înțelepciune și nici de tărie, ci mai degrabă trădează imaturitate și superficialitate. A ne teme de influențe rele nu e o slăbiciune, ci o dovadă de precauție și discernământ spiritual.

    Deschide-mi inima!

    Doamne, fie ca dragostea Ta necondiționată să crească în inima mea și să mă determine la acțiune!

    Rugăciunea şi mulţumirea

    Dacă treci prin dificultăţi, în mod deosebit din cauza insultelor, a urii, a invidiei, a resentimentelor sau asprimii în relaţiile cu ceilalţi, citeşte, reciteşte, memorează şi roagă-te. Copiază acest text pe ceva şi poartă-l la tine pentru a-l folosi când eşti ispitit. Mai presus de toate, roagă-te tot timpul, aşa cum te învaţă apostolul Pavel.

    O apă limpede

    Doamne, ajută-mă să port lumina Ta pentru semenii mei astăzi și în fiecare zi! PROVOCARE: Ia-ți timp să meditezi la viața ta așa cum este ea reflectată în cei din jurul tău!

    A hamis tudomány veszélyei

    „Timótheus, őrizd meg, ami rád van bízva, elfordulván a szentségtelen, üres beszédektől és a hamis...