Atunci ei l-au apucat pe Sostenes, conducătorul sinagogii, şi l-au bătut chiar în faţa scaunului de judecată, fără ca lui Galio să-i pese de aceasta. (Faptele 18:17; NTR)
Sosten era succesorul lui Crisp, fruntaş al sinagogii despre care se spune că a devenit creştin împreună cu toată familia lui (Faptele 18:8). Într-o ocazie, cuprinşi de zel acerb faţă de Lege, iudeii conduşi de Sosten îl aduc forţat pe Pavel în faţa scaunului de judecată din Corint, ocupat de Galion. Spre stupoarea iudeilor, Galion tratează cazul lor cu indiferenţă, refuzându-i. Acum este momentul în care mulţimea pune mâna pe Sosten şi-i aplică acestuia o bătaie serioasă. Sosten este în ipostaza unui agresor agresat. Pornind cu intenţia de a-l reduce la tăcere pe Pavel, iată că acum este el redus la tăcere. Sosten, cel mai probabil, a fost bătut de către grecii care, văzând că Galion îi respinge pe iudei cu indiferenţă şi dispreţ, şi având ei înşişi resentimente şi ură faţă de iudei, aleg să le ofere o lecţie acestora, agresându-le conducătorul. Sosten a fost invitat la banchetul consecinţelor.
Sunt ocazii în care Dumnezeu ne permite să gustăm din ceea „ce gătim” prin alegerile noastre. Biblia spune că ceea ce seamănă omul, aceea va secera. Să nu ne lăsăm amăgiţi că vom primi altceva decât oferim. Este adevărat că fiecare om îşi doreşte să fie apreciat, să fie întâmpinat de zâmbete calde la serviciu sau la şcoală, să i se servească prânzul cu politeţe, să i se cedeze trecerea în trafic, să primească un mesaj de încurajare înainte de examen, să fie întrebat ce mai face sau să fie ajutat atunci când întâmpină dificultăţi. Însă mulţi uită să aprecieze şi, din contră, critică şi bârfesc; mulţi îşi întâmpină colegii cu faţa încruntată, anostă, nu puţini se agită şi gesticulează vehement atunci când cineva le taie calea în trafic. Sosten să ne fie mărturie astăzi că ceea ce cultivăm vom secera. Nu există alegere a cărei consecinţă s-o suspendăm.
Abel Daniel Noață, pastor, Conferinţa Muntenia
