Avea darul vorbirii și era tare în Scripturi… (Faptele 18:24)
Ori de câte ori văd astăzi un tânăr educat, bun cunoscător al Scripturilor, elocvent și consacrat, îmi apare în minte imaginea lui Apolo. El era un iudeu sincer din Alexandria. Sfintele Scripturi subliniază câteva trăsături definitorii pentru statutul lui Apolo: „Avea darul vorbirii și era tare în Scripturi. El era învățat în ce privește Calea Domnului, avea un duh înfocat și vorbea și învăța amănunțit pe oameni despre Isus, măcar că nu cunoștea decât botezul lui Isus” (Faptele 18:24-25). Tu ești tare în Scripturi? Ești dispus să înveți și pe alții, cu înflăcărare și cu putere de convingere, explicându-le mesajele Bibliei pe înțelesul lor?
Deși era un tânăr cu o vastă cultură și dedicat slujirii evanghelistice, Apolo nu cunoștea decât învățăturile primite de la Ioan Botezătorul. O familie distinsă din Efes îl aude vorbind în sinagogă și, în timp ce apreciază și admiră zelul, elocvența și cultura lui, își dă seama că mai are de învățat în ce privește „Calea Domnului”. Așa că Aquila și Priscila îl iau la ei și, cu duhul blândeții, inspirați de Duhul Sfânt, îi explică rânduielile bisericii primare nou-înființate, ale botezului creștin și ale Sfintei Cine, revărsarea Duhului Sfânt, primirea darului mântuirii prin har, prin credința în jertfa și meritele Domnului Hristos. Cu o umilință vrednică de apreciat și de urmat, „învățatul” Apolo primește și își însușește aceste învățături care completează palmaresul său spiritual și doctrinar. Tu ești docil? Ai acest grad înalt de umilință?
Apolo era precis în prezentarea adevărului scripturistic, fiind bine întemeiat prin propriile studii din Vechiul Testament, singurele Scripturi existente atunci.
Tu studiezi zilnic Biblia, astfel încât să poți explica și clarifica oricui principiile ei sfinte? Acest tânăr minunat are forța spirituală de „a înfrunta cu putere pe iudei înaintea norodului”, dovedindu-le „din Scripturi că Isus este Hristosul” (Faptele 18:28). Deși unii dintre ascultători îl apreciază pe Apolo mai mult decât pe Pavel, apostolul reprimă acest sentiment, explicându-le că el a sădit, Apolo a udat, iar Dumnezeu a făcut să crească (vezi 1 Corinteni 3:4-9). Sentimentul și atitudinea aceasta sunt cheia armoniei frățești.
Tu generezi în jurul tău această armonie ca un nimb ce înconjoară nu doar fruntea ta, ci și întreaga ta ființă și prezență? Dumnezeu are nevoie și astăzi de „tineri” care să prezinte Evanghelia cu putere, cu mult curaj, cu umilință și cu dragoste de oameni. Vrei să fii și tu unul dintre aceștia?
Magdalena Toma, Arad
