Îmi aduc aminte de credința ta neprefăcută, care s-a sălășluit întâi în bunica ta, Lois, și în mama ta, Eunice, și sunt încredințat că și în tine. (2 Timotei 1:5)
Timotei trebuie să fi fost tânăr când Pavel l-a întâlnit la Listra, în jurul anului 45. Mulțimea schimbătoare l-a scos pe Pavel afară din orașși a aruncat cu pietre în el. Probabil că Timotei era în grupul care s-a adunat în jurul trupului lui Pavel, care era lipsit de viață. Privind la el, s-au bucurat când Pavel a început să miște și s-a ridicat. Unii teologi consideră că Pavel a rămas în noaptea aceea acasă la Timotei, refăcându-se de pe urma atacului asupra vieții lui. Astfel, Pavel a observat practicile religioase ale mamei, Eunice, și ale bunicii Lois, care erau credincioase creștine.
Unele mame cred că nu pot să facă nimic pentru a transmite o moștenire religioasă copiilor lor. Nu așa a fost și cu Eunice. Pavel scria: „Din pruncie cunoști Sfintele Scripturi, care pot să-ți dea înțelepciunea care duce la mântuire, prin credința în Hristos Isus” (2 Timotei 3:15). Mama Eunice a pus bazele dezvoltării lui, întemeind credința sa în Sfânta Scriptură. De ce anume îi lipsesc părinții pe copiii lor atunci când nu își iau timp pentru altar sau pentru a le face cunoscut pe Isus? De șansa de a absorbi și dezvolta iubire și credință, așa cum a făcut Timotei sub îndrumarea mamei Eunice. Religia, care era atmosfera căminului său, era una curată, rațională, necoruptă de sentimente false. Influența ei morală a fost solidă, nu ocazională sau schimbătoare. „Credința neprefăcută” înseamnă o credință stabilă și durabilă. Acum el era făcut responsabil de purtarea ei mai departe și încredințarea ei altora. Astfel, dreapta credință ne face responsabili atât față de înaintașii de la care am primit-o, cât și față de urmașii cărora trebuie să le-o dăm, în forma în care aceasta să poată fi trăită și păstrată mai bine.
Cu toate că Timotei nu avea talente remarcabile (vezi The Youth’s Instructor, 5 mai 1898), educația sa timpurie primită acasă a făcut din el un misionar de încredere pe care Pavel îl putea trimite în cele mai delicate misiuni.
Ce rezultat a avut Eunice ca urmare a faptului că a urmărit să transmită această comoară spirituală fiului ei? Numai veșnicia va descoperi influența atotcuprinzătoare a acelei moșteniri de credință transmise de această mamă aproape necunoscută, prin viața de familie din acea locuință din Listra.
Alexandru Gavrilă, student Institutul Teologic Adventist – Cernica
