Vegheați și rugați-vă

    Sfârșitul tuturor lucrurilor este aproape. Fiți înțelepți dar și vegheați în vederea rugăciunii! (1 Petru 4:7)

    Răscumpărătorul nostru a înțeles pe deplin nevoile oamenilor. El, care a coborât până acolo încât a luat asupra Sa natura umană, cunoștea slăbiciunile noastre. Domnul Hristos a trăit ca un exemplu pentru noi. El a fost ispitit în toate lucrurile ca și noi, astfel încât noi să putem să-i ajutăm pe cei care sunt ispitiți. (…)

    Domnul Hristos a luat asupra Sa neputințele noastre și, în slăbiciunea umană, a trebuit să caute putere de la Tatăl Său. Adesea putea fi găsit în rugăciune fierbinte, în crâng, pe marginea lacului sau pe munte. El ne-a cerut imperios să veghem și să ne rugăm. Neglijarea vegherii și a cercetării serioase de sine este cea care duce la înfumurare și mândrie spirituală. Fără un simț profund al nevoii noastre de ajutor din partea lui Dumnezeu, nu va exista decât în mică măsură rugăciune serioasă, din inimă pentru ajutor divin. (…)

    Vegherea continuă este în directă legătură cu rugăciunea. Acela care cugetă mereu la Dumnezeu beneficiază de o puternică apărare. Un astfel de om va simți imediat pericolele care amenință viața spirituală, iar sesizarea pericolului va determina această persoană să-L caute pe Dumnezeu pentru ajutor și protecție.

    Sunt momente când creștinul este asediat de pericole, iar responsabilitățile par greu de îndeplinit. Dar norii care se adună pe calea noastră și primejdiile care ne înconjoară nu vor dispărea niciodată dacă dăm dovadă de un spirit șovăielnic, îndoielnic și în care lipsește rugăciunea. În asemenea momente, necredința spune: „Nu putem trece niciodată peste aceste obstacole; să așteptăm până vom vedea calea mai clar.” Însă credința îndeamnă cu curaj la înaintare, nădăjduind toate lucrurile, crezând toate lucrurile. (…)

    Rugăciunea poate fi înălțată zilnic de cei ce se tem de Domnul, astfel ca El să le apere inima de dorințe rele și să le întărească sufletele pentru a se putea împotrivi ispitei. (…)

    Cuvântul lui Dumnezeu ne îndeamnă: „Faceți în toată vremea, prin Duhul, tot felul de rugăciuni și cereri și vegheați la aceasta cu toată stăruința” și, de asemenea, „Fiți treji și vegheați în vedea rugăciunii”. În aceasta constă siguranța creștinilor, apărarea lor în mijlocul pericolelor care îi înconjoară pe cale. – Review and Herald, 11 octombrie 1881

    Vegheați și rugați-vă - 2019. Vegherea continuă este în directă legătură cu rugăciunea. Acela care cugetă mereu la Dumnezeu beneficiază de o puternică apărare. Un astfel de om va simți imediat pericolele care amenință viața spirituală, iar sesizarea pericolului va determina această persoană să-L caute pe Dumnezeu pentru ajutor și protecție.
    Ellen White
    Comuniunea cu Dumnezeu încurajează gândurile bune, aspiraţiile nobile, percepţia clară a adevărului şi planuri de acţiune măreţe. Cei care îşi leagă astfel sufletul de Dumnezeu, sunt recunoscuţi de El ca fii şi fiice ale Sale. Ei se ridică mereu mai sus şi tot mai sus, dobândind o perspectivă clară asupra lui Dumnezeu şi asupra veşniciei, până când Domnul face din ei canale de lumină şi de înţelepciune pentru lume.

    Din aceeași categorie

    Slujind continuu

    PROVOCARE: Gândește-te cum i-ai putea implica în slujire pe copiii tăi sau pe copiii din biserica ta! Fă un plan ca, în locul în care ești, micuțul Samuel să poată sluji împreună cu tine!

    O apă limpede

    Doamne, ajută-mă să port lumina Ta pentru semenii mei astăzi și în fiecare zi! PROVOCARE: Ia-ți timp să meditezi la viața ta așa cum este ea reflectată în cei din jurul tău!

    Fața Lui și fața mea

    PROVOCARE: Cu siguranță că printre rudele tale sunt și persoane care încă nu Îl cunosc pe Dumnezeu. Ia-ți timp astăzi să te rogi pentru ele! Dacă ai ocazia, spune-le că Dumnezeu abia așteaptă să le vadă acasă!

    Două vieți și o istorie

    PROVOCARE: Fă un plan ca luna aceasta să ai o zi specială de post și rugăciune pentru a te apropia mai mult de Dumnezeu și pentru a mijloci pentru cei din familia ta!

    Publicate astăzi

    Porunca a cincea

    Nici măcar părinții nu sunt veșnici, vor pleca la odihna lor mai devreme sau mai târziu. Dacă ar fi mult să considerăm că le datorăm viața, le datorăm măcar grija și preocuparea pe care ni le-au oferit, atât cât s-au priceput ei, în pruncia noastră. Acum, cât încă este posibil, avem șansa să le ascultăm sfaturile sau rugămințile; acum putem să le aducem simple mulțumiri și să-i convingem că suntem bine, că ne gândim la ei și că sunt valoroși în ochii noștri. Cel mai important lucru pentru un părinte este acela de a-și ști copilul fericit.

    Dă-te la o parte!

    Am învățat că la vârsta ei eu îi pot fi doar prietenă, în niciun caz și conștiință. Dar cel mai mult am învățat să mă rog cu insistență și să mă dau la o parte din drum pentru ca Domnul să lucreze.

    În luptă, dar nu disperaţi

    Gândeşte-te la cunoscuta zicală: „Când Dumnezeu închide uşa, tot El deschide o fereastră”, care exprimă într-un mod informal gândul principal de astăzi. Dumnezeu mi ne lasă niciodată să ajungem la limită. Doar aşteaptă-L în credinţă pe Iahve şi îţi vei redobândi speranţa.

    Slujind continuu

    PROVOCARE: Gândește-te cum i-ai putea implica în slujire pe copiii tăi sau pe copiii din biserica ta! Fă un plan ca, în locul în care ești, micuțul Samuel să poată sluji împreună cu tine!

    Sátán mesteri csalásai

    „A titkok az Úréi, a mi Istenünkéi; a kinyilatkoztatott dolgok pedig a mieink és a...